Nu priviți în sus! Cel puțin cinci asteroizi se îndreaptă spre Pământ în ianuarie ● Interviu cu medicul din Cluj care a demisionat, în aplauzele colegilor, acuzând neregulile din spital: „Acum regret că m-am întors în țară”. Replica managerului ● Gagarin (partea a II-a) ● Frații olandezi care aduc la viață istoria României cu ajutorul tehnologiei ● Retrospectiva fraudei în 2021 și proiecții pentru 2022 ● 9,4% ● Cum recunoaştem ştirile false ● Adrian Vasilescu, BNR: De anul 2021 nu ne-am despărţit râzând ● Dana Jalobeanu, doctor în filosofia științei: “Noi trăim într-o societate unde capacitatea de evaluare a fost extirpată ● Inflația în industrie, 32% ● Creșterea dobânzilor este inevitabilă ● 6 cercetări românești din 2021 de ținut minteNu priviți în sus! Cel puțin cinci asteroizi se îndreaptă spre Pământ în ianuarie. Un raport NASA anunță că cel puțin cinci asteroizi se apropie de Pământ în luna ianuarie, iar unul are dimensiunea turnului cu ceas Big Ben din Londra. Raportul a fost publicat de Jet Propulsion Laboratory (JPL), un laborator de dezvoltare a cercetării care este finanțat de NASA și gestionat de Institutul de Tehnologie din California.JPL a descoperit obiectele extraterestre prin intermediul panoului de bord Asteroid Watch, care detectează și urmărește asteroizii și cometele despre care se așteaptă să ajungă în imediata apropiere a Pământului.Nu există nicio amenințare cunoscută ca un asteroid să se ciocnească de Pământ în următorul secol.Cel mai periculos asteroid din sistemul solar este Bennu și există o șansă din 1.750 ca acesta să lovească Pământul în următorii 200 de ani, scrie RealTimeNewsweek.Interviu cu medicul din Cluj care a demisionat, în aplauzele colegilor, acuzând neregulile din spital: „Acum regret că m-am întors în țară”. Replica managerului. „Nu e normal să-i înfrânăm pe oamenii care încearcă să schimbe lucrurile. De aceea pleacă medicii din țară”, a declarat, într-un interviu pentru Libertatea, doctorul Lucian Fodor, care a demisionat recent de la Spitalul Județean Cluj-Napoca, acuzând mai multe probleme de management. În replică, managerul spitalului, prof. dr. Claudia Gherman, respinge toate acuzațiile medicului.Ultima zi a anului 2021 a fost și ultima zi petrecută de doctorul Lucian Fodor la Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, unde a lucrat vreme de 15 ani și a fost șeful Compartimentului de Chirurgie Plastică și Reconstructivă. În imaginile apărute pe internet, medicul este înconjurat de zeci de colegi și aplaudat, gest la care acesta răspunde, asemenea unui actor pe scenă, cu o plecăciune. Ce l-a determinat să demisioneze? Care sunt marile neajunsuri ale sistemului românesc de sănătate? Și cât de mult regretă întoarcerea în România, după ce a lucrat în SUA și Israel? La toate aceste întrebări răspunde medicul Lucian Fodor, într-un interviu pentru Libertatea. Nu a găsit încă o explicație pentru această problemă – din ce rațiuni a fost împins pe tușă un profesionist care s-a dedicat trup și suflet meseriei, scrie Libertatea.Gagarin (partea a II-a):- Racheta care urma să ducă în spațiu capsula spațială în care se afla Gagarin era, în fapt, o variantă modificată a primei rachete balistice intercontinentale din lume, R-7 Semiorka. Prima variantă, R-1, fusese o copie a rachetei germane V-2. Creatorul acesteia, viitorul părinte al astronauticii, Sergei Korolev, fusese anchetat, torturat și condamnat la zece ani de muncă silnică în Siberia în anul 1938, pe vremea epurărilor staliniste. A fost salvat de un alt inginer faimos, Andrei Nikolaievici Tupolev, cel care a reușit să convingă autoritățile comuniste să îl lase pe Korolev să se alăture echipei sale.- Tot Gagarin a lansat o modă printre cosmonauți și astronauți. Mai precis, i s-a înmânat un pistol Makarov. De atunci, arma în spațiu a devenit o tradiție. Nu pentru că i-ar ataca extratereștrii pe ai noștri, ci pentru ce se putea întâmpla la întoarcerea pe Pământ. Asta s-a văzut clar în 1965, atunci când echipajul de pe Voskhod 2 a fost nevoit să tragă mai multe focuri de armă pentru a alunga lupii și urșii care dădeau târcoale capsulei spațiale, după ce aceasta picase în taiga.- Înainte de a decola, lui Gagarin i s-a permis să scrie o scrisoare de adio către soția sa Valentina. Aceasta a primit scrisoarea 7 ani mai târziu, atunci când primul om care ajunsese în spațiul cosmic sfârșea tragic într-un accident de avion, scrie Mica Doză de Cultură Generală pe Facebook.Frații olandezi care aduc la viață istoria României cu ajutorul tehnologiei. Când vizitezi Cetatea Medievală a Sighișoarei, principala atracție turistică ce face furori printre turiști este Turnul cu Ceas, ori Casa Vlad Dracul. Totuși, foarte puțini știu de existența unor locuri, aparent neînsemnate, dar pline de istorie și lucruri care nu se găsesc în manualele de istorie și nici într-un muzeu obișnuit.Unul din locurile acestea este Mystical Transilvania. Un muzeu destul de neobișnuit la prima vedere, care îmbină tehnologia cu istoria. Locul unde poți afla cine a fost cu adevărat Vlad Țepeș cu ajutorul jocurilor de lumini și umbre și al efectelor speciale.Pe lângă imaginea neobișnuită a muzeului, un alt lucru și mai interesant e faptul că acest muzeu, cu tot ce cuprinde el, a fost creat și este deținut de o familie româno-olandeză, cu opt copii, scrie Greatnews.ro.Retrospectiva fraudei în 2021 și proiecții pentru 2022. Printre cele mai des întâlnite fraude în 2021 s-au numărat furtul de date personale, criptomonedele fără valoare sau care au fost folosite pentru fraudele de tip pump and dump, comunicarea în numele unor persoane sau organizații celebre și fraude financiare cu compensații sau bonusuri pentru COVID-19.Furtul datelor personale nu este o noutate. Însă, cum tot mai multe aspecte ale vieții noastre se desfășoară acum online, din cauza pandemiei, fraudatorii au mai multe oportunități ca niciodată să-i înșele pe cei care lasă garda jos. Prin atacuri de tip phishing, aceștia îi păcălesc pe consumatori să creadă că au de-a face cu o companie de încredere și să își împărtășească de bunăvoie datele personale. Este și cazul NHS, sistemul național de sănătate din UK, ale cărui nume și identitate vizuală au fost folosite într-o schemă prin care un mesaj text care pretindea că provine de la NHS informa destinatarul că a fost identificat ca fiind eligibil pentru a aplica pentru vaccin.La finalul mesajului se afla un link, prin accesarea căruia utilizatorul era redirecționat către un site fals, care îl imita pe cel al NHS, unde completa toate datele sale personale, inclusiv pe cele bancare, pentru „verificare”, scrie wall-street.ro9,4%. Una din temele „fierbinți” de dezbatere publică din ultimul an este plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în cadrul planului național de redresare și reziliență (PNRR). Este vorba despre alocarea a 9,4% din produsul intern brut (PIB). Încă din faza de negociere a PNRR, Partidul Social Democrat a contestat nu doar principiul în sine, existența unui plafon, ci și nivelul de 9,4% din PIB.În plus, chiar și în momentul în care PSD a preluat Ministerul Muncii, noul ministru și-a propus să renegocieze această prevedere. Numai că o eventuală renegociere a PNRR se poate face doar în cazul unor circumstanțe obiective și cu totul speciale, a declarat chiar ieri, șefa reprezentanței Comisiei Europene la București într-un interviu pentru agenția de presă news.ro.De ce este nevoie de plafoane bugetare? Este prea mică alocarea de 9,4% din PIB pentru pensii? Trebuie spus că la nivel european există o legislație specifică privind stabilirea unor plafoane bugetare. Administrarea cheltuielilor publice a devenit mult mai importantă o dată cu criza economică din anii 2008-2010.Atunci, Comisia Europeană a impus statelor membre un așa-numit pachet legislativ fiscal care, printre altele, includea și stabilirea unor plafoane pentru cheltuielile bugetare importante. Toate prevederile pachetului fiscal au fost preluate în legislațiile naționale, scrie RFI Cum recunoaştem ştirile false. Că e vorba de coronavirus, migraţie sau climă, ştirile false se propagă în Internet de şase ori mai rapid decât cele adevărate. Echipa DW de verificare a faptelor arată cum pot fi identificate şi verificate fake news.În aprilie a circulat pe Facebook un citat al Annalenei Baerbock. Co-preşedinta ecologiştilor germani, pe atunci şi candidată la funcţia de cancelar, solicita aparent ca persoanele private să nu mai deţină animale, fiindcă animalele de companie consumă prea mult CO2. În Brazilia au fost trimise prin WhatsApp, în 2018, în campania electorală, milioane de ştiri în favoarea candidatului populist de dreapta Jair Bolsonaro. Între altele se sugera că partidul munctitoresc de stânga PT plănuieşte instaurarea unei dictaturi sau că intenţionează să legalizeze pedofilia. În timpul pandemiei au devenit virale postări cu medici care contraziceau afirmaţiile mainstream privitoare la coronavirus, scrie DW.Constructorii vor cu orice preţ angajaţi, dar întrebarea este ce costuri sociale şi economice va aduce inundarea pieţei cu forţă de muncă din Asia. Turcia, India, Bangladesh, Vietnam, Nepal sunt principalele ţări care au furnizat forţă de muncă pentru industria construcţiilor din România, în condiţiile în care oferta locală este deficitară. Nepal, Sri Lanka, Maroc, Moldova, Pakistan, Ucraina sunt alte ţări care se înscriu în top zece, cu câteva sute de cetăţeni fiecare ajunşi în firmele de construcţii din România.Li se adaugă însă şi state precum Egipt, China, Serbia, Sudan, care au trimis, la rândul lor, zeci de oameni pe şantierele şi în fabricile de materiale de construcţii pe plan local doar în perioada ianuarie-octombrie 2021, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări.În total, puţin peste 7.000 de străini au venit să lucreze în construcţii în România în primele zece luni ale anului 2021, în uşoară scădere faţă de anul anterior, când, în primele nouă luni, peste 7.300 de muncitori de peste graniţe veniseră în România cu acelaşi scop. Totuşi, în 2019 de pildă, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, fuseseră emise sub 2.000 de astfel de avize de angajare pentru cetăţeni străini în construcţii, scrie ZF.Adrian Vasilescu, BNR: De anul 2021 nu ne-am despărţit râzând. Anul 2022, prin aprilie-mai, ar urma să marcheze – dacă previziunile recente se vor adeveri – sfârşitul pandemiei. Sau mai degrabă, începutul sfârşitului pandemiei, pentru că nu se aşteaptă nimeni ca actuala criză globală a sănătăţii publice, care seceră vieţi şi muşcă din creşterea economică, din venituri şi din locurile de muncă începând din primăvara lui 2020, să înceteze în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră în întreaga lume. Iar noi, în România, dacă luăm în calcul rata de vaccinare şi ostilitatea unor cercuri ale populaţiei faţă de măsurile de prevenţie, nu avem de ce să sperăm că vom fi printre primii ce vor spune adio pandemiei. Şi asta chiar în împrejurarea în care ministrul sănătăţii ar avea dreptate, în sensul că rata de vaccinare nu ar fi 40 la sută, cum susţin comunicatele oficiale, ci de 50 la sută. Cum a calculat? Plecând de la populaţia rezidenţială, care n-ar fi de 19,50 de milioane , luată ca bază, ci cu vreo două milioane mai puţin. De aici rezultând o rată de vaccinare mai mare cu 10 procente. Rată care s-a convertit în…indicator economic, scrie Adrian Vasilescu in ZF.50 de ani de viaţă şi 25 de ani de peregrinări pe meleagurile presei economice. Speranţe şi aşteptări de la 2022. Doresc să încep postările din acest an pornind de la ceea ce spuneam în urarea mea de la cumpăna dintre 2021 şi 2022. Primul lucru pe care mi-l doresc de la acest an este SĂNĂTATEA: dacă Dumnezeu mă va *ajuta* la acest capitol primordial, sunt sigur că restul de dorinţe se vor îndeplini de la sine. Anul ce tocmai a *răsărit* e unul special pentru mine: e cel în care voi împleti în cununa vieţii spicul cu numărul 50. Şi tot el e cel în care se fac 25 de ani de la momentul în care am decis că din toate uşile pe care pregătirea mea în domeniul economic mi le putea deschide, cea mai frumoasă şi potrivită pentru mine ar putea fi cea a jurnalismului: şi au urmat 25 de ani de peregrinări pe meleagurile presei economice. 25 de ani în care niciodată nu m-am considerat un jurnalist ci un simplu analist economic (poate financiar ar fi mai potrivit spus) care explorează tărâmurile presei economice, scrie FinEco24news.Dana Jalobeanu, doctor în filosofia științei: “Noi trăim într-o societate unde capacitatea de evaluare a fost extirpată de comunism, poate și înainte de comunism”. Undeva la începutul pandemiei, în timpul acelor luni de primăvară în care am trăit izolați în casele noastre, câțiva oameni au început să se adune online și să vorbească despre filosofie și despre cărți. A fost mai puțin o inițiativă academică. Scopul era unul simplu: discutând între ei, oamenii puteau înțelege mai bine ce li se întâmplă. Prin ce trec.„În aceste vremuri de restriște ne adunăm să fondăm o mică colonie filosofică – o insulă de ordine pe valurile agitate ale worl-wide-web-ului. O insulă pe care o puteți vizita ori de câte ori simțiți nevoia să discutați cu alți oameni care încearcă să înțeleagă ce ni se întâmplă”, spune mini-manifestul fondator al grupului Folosofie la căderea întunericului, transformat între timp în Cafeneaua filosofică – difuzată și pe un canal de YouTube cu peste 4600 de abonați.Am vorbit cu Dana Jalobeanu, doctor în filosofie și cercetător, cea care a inițiat acest grup – insula Zoom, cum l-a numit ea. Am vrut să aflu dacă, după doi ani de pandemie, înțelegem mai bine ce ni se întâmplă. Și cum putem reacționa la valurile tot mai mari și agresive de informații care trec peste noi, scrie PressOne.Inflația în industrie, 32%! Creșterea dobânzilor este inevitabilă. Dacă statul ar pierde de pe urma inflației, atunci inflația nu ar exista. Inflația redistribuie avuția. Câștigă cei care stau aproape de robinetul cu bani. Câștigă cei care primesc bani și îi pot cheltui (făcând plăți) înainte ca valoarea lor să se dilueze în piață. Statul este principalul actor aflat în această ipostază. Statul este mufat direct la robinet. El are nevoie de bani suplimentari lună de lună, fiindcă are o gaură bugetară mare pe care trebuie să o acopere și este incapabil să rezolve problema altfel decât prin noi și noi împrumuturi „printate”, scrie project-e.ro6 cercetări românești din 2021 de ținut minte. Despre trecutul înghețat al Mării Negre sau insecta Simona Halep, dar niciuna despre COVID-19. Cercetarea românească a produs, în anul care s-a încheiat, o serie de lucrări notabile. De la confirmarea celei mai vechi biserici din România până la o insectă nouă denumită Simona Halep și un gaz care amenință sănătatea copiilor, în școli și grădinițe, iată câteva dintre descoperirile cercetătorilor din România despre care am auzit în 2021. Planeta pierde carbon din sol într-un ritm accelerat: Cercetătorii de la Universitatea din București au descoperit că solul planetei – considerat cel mare rezervor de carbon – a pierdut cantități enorme de carbon în ultimii 15 ani: trei miliarde de tone la nivel mondial. Această cantitate, ajunsă din pământ în atmosferă, reprezintă aproximativ 8% din totalul pierderilor de carbon din sol înregistrate în ultimii 12.000 de ani, dar fenomenul s-a produs în doar aproximativ 0,1% din timp, scrie Mindcraftstories.roMarele hop al PNRR: voința politică de a implementa 42 de reforme până la primul audit al UE. Guvernul României s-a achitat de sarcina atingerii celor 23 de jaloane și ținte aferente anului 2021 asumate prin PNRR în penultima zi a anului trecut, când în ședința de guvern din 30 decembrie a aprobat majoritarea covârșitoare a a acestora.A fost partea cea mai ușoară a sarcinii: aceste prime obiective au fost simplu de atins pentru că a fost vorba în general de simple chestiuni de natură birocratică legate de PNRR, nu de decizii legate de reforme sau de derularea investițiilor. Urmează partea cu adevărat grea: în lista celor 42 de obiective de atins până în iunie 2022 figurează primele legi cu importante mize economice sau care depind de voința politică comună a coaliției de guvernare, scrie Curs de Guvernare.
