11 persoane inculpate pentru infracţiuni de camătă şi influenţarea declaraţiilor au fost trimise în judecată sub control judiciar. Potrivit anchetatorilor, cămătarii au împrumutat diverse persoane fizice cu sume cuprinse între 6.000 euro şi 50.000 euro. Pentru acești bani, se percepeau dobânzi lunare cuprinse între 4% – 15%. Pentru a fi siguri că îşi recuperează banii, cămătarii încheiau documente care le dădeau drepturi asupra imobilelor puse gaj.
Ancheta s-a derulat în urma unei sesizări depuse de către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
”În urma probatoriului administrat, s-a reţinut că 11 inculpaţi, fără a fi autorizaţi, au împrumutat diverse persoane fizice cu sume de bani cuprinse între 6.000 euro şi 50.000 euro, pentru care percepeau dobânzi lunare cuprinse între 4% – 15%, solicitând garanţii imobiliare de la data împrumutului sau de la o dată ulterioară. Camăta a fost deghizată prin încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare, contracte de vânzare, antecontracte de vânzare şi garanţii imobiliare. Preţul prevăzut în actele sus menţionate era compus din suma efectiv împrumutată şi dobânda calculată pentru o perioadă cuprinsă între 3 luni şi 6 luni, după caz”, a transmis, marţi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, într-un comunicat.
Percheziții la cămătari și traficanți de persoane care racolau cerșetorii din Gara de Nord
Potrivit sursei citate, împrumutul şi dobânda percepută erau sub preţul imobilelor care erau puse garanţie, iar la împlinirea scadenţei, cămătarii demarau procedura de executare silită, intrând în posesia imobilelor. Procurorii au constatat că în toate aceste acte juridice sumele date cu titlu de avans au reprezentat 80% – 90% din preţul imobilului. ”S-au conturat mai multe tipare în încheierea actelor de dobândire a bunurilor imobile, precum: înstrăinarea succesivă a imobilelor, la intervale scurte de timp, prin interpunere de persoane, imobilul revenind proprietarului iniţial în situaţia restituirii împrumutului; transferul proprietăţii imobilelor între persoanele care au calitatea de inculpaţi în prezenta cauză sau împărţirea de către aceştia a dreptului de proprietate asupra imobilelor, în cote părţi; încheierea de promisiuni de vânzare-cumpărare, prelungirea termenului privind întocmirea contractului de vânzare-cumpărare pentru o durată mare de timp, prin acte adiţionale şi ulterior rezoluţionarea acestora, prin acordul părţilor ori transmiterea drepturilor izvorâte din aceste promisiuni, prin contract de cesiune”, se mai arată în comunicatul citat. În situaţia neplăţii datoriei, contractul de împrumut fiind titlu executoriu, se trecea la executarea silită a debitorilor, prin scoaterea la vânzare a imobilelor care fac obiectul garanţiei, prin licitaţie publică, iar de cele mai multe ori imobilul era adjudecat de însuşi creditorii creanţei sau apropiaţi ai acestora.
