Se împlinesc 50 de ani de la asasinarea lui Cornel Chiriac, realizatorul celebrei emisiuni “Metronom”, dedicată popularizării muzicii rock în România comunistă a anilor ’60-’70. Împrejurările morții sale violente, în Germania, în noaptea de 4 spre 5 martie 1975, au stat la baza creării unei mitologii privind implicarea Securității, fără ca aceasta să fie dovedită. O parte dintre cei care au cercetat cazul susțin că absența probelor nu exclude posibilitatea implicării Securității. Este invocat atacul cu bombă la sediul “Europa Liberă”, despre care s-a aflat că a fost executat de Carlos “”Șacalu”, la ordinele lui Ceaușescu, abia după căderea Cortinei de Fier, din documentele poliției secrete a fostei RDG.
Personaj carismatic si controversat, Chiriac și-a transformat pasiunea în misiune, iar prin implicarea în promovarea fenomenului muzical al vremurilor sale poate fi comparat cu un John Peel al lumii comuniste. Succesul emisiunii pe care a lansat-o la radioul național și apoi a continuat-o la „Europa Liberă” l-a transformat într-un simbol al tineretului român, dar și într-un personaj incomod pentru regimul comunist.
“Era un om al emoțiilor puternice. L-am descris odată ca un vulcan cu dop. Când sărea dopul, cel mai bine era să te ferești”, își amintește fostul redactor și coleg de la “Europa Liberă”, în cartea “Ne-au ținut în viață – Radio Europa Liberă 1970-1990“.
Documentele din perioada de aproape 13 ani (1963-1975) în care Cornel Chiriac a fost în atenția sau în contact direct cu Securitatea reprezintă și un soi de ghid al metodele folosite de poliția politică a regimului comunist împotriva celor catalogați drept suspecți sau periculoși.Cărțile scrise de prietenul de-o viață al lui Chirac, Mircea Udrescu, în care documentele din arhiva CNSAS sunt puse față în față cu propriile amintiri, reprezintă cea mai bună introducere în biografia fascinantă a realizatorului radio.
De la intimidare la șantaj emoțional, de la compromis la lingușeală, Securitatea a încercat în permanență să-l controleze pe Cornel Chiriac. Lucru de înțeles dacă amintim că, în 1970, influența “negativă” a emisiunilor sale ajunsese o problemă atât de mare, încât până și Ion Iliescu, la vremea respectivă prim secretar al CC al UTC, a simțit nevoia să lanseze un atac violent la adresa realizatorului radio.
“Sînt o serie de emisiuni de muzică conduse de Cornel Chiriac care prezintă muzică din aceasta «pop» şi «beat».Prezintă muzică din aceasta «pop» şi «beat» (…și) se dedă la afirmaţii cu caracter ostil la adresa ţării noastre. (….)”, împotriva cărora “trebuie să dezvoltăm o atitudine mai combativă, de înțelegere a caracterului dușmănos al activității unor asemenea cercuri.” – cuvîntul tovarăşului Ion Iliescu la Plenara Consiliului pentru munca în rîndul elevilor, 18 aprilie 1970 (ANIC, fond 3 – CC al UTC, dosar 4/1970), sursă romaniaeuropalibera.org.
SCRISOARE DE LA UN SECURIST CU “FAȚĂ UMANĂ”
Un episod interesant și mai puțin cunoscut este legat de o tentativă a Securității de a-l atrage pe Chiriac de partea sa, în 1971, după ce acesta făcuse o serie de comentarii dure împotriva regimului și a lui Ceaușescu, de la microfonul Radio “Europa Liberă”.
Ideea era ca realizatorul radio să fie “îmblânzit”, sugerându-i-se că regimul îi înțelege “rătăcirea” și ar fi dispus să i-o ierte.
„I se va arăta că avantajele făcute familiei lui (mama sa a primit permisiunea să-l vizite în Germania, cu toate că el era fugar și se manifesta ostil – N.R.) de către organele de stat din țară, sînt consecința faptului că el (“CORNEL”) nu este considerat trădător și că prin poziția pe care o are, poate ajuta țara noastră. Poziția pe care o are în cadrul postului de radio “Europa Liberă” poate determina în mod treptat o atitudine pozitivă față de R.S. Romînia,” se arată într-un raport al Direcției a II-a, din august 1971 (DOSAR ACNSAS/SIE 32297).
Planul de măsuri urmărea, așadar, fie folosirea lui Chirac pe post de informator din redacția “Europa Liberă”, fie revenirea sa în țară. Pentru a-l convinge, acesta urma să primească o scrisoare “prietenească” din partea ofițerului care s-a ocupat de el.
“Cornele,
Te-am ascultat de multe ori în calitatea pe care o ai și drept să-ți spun e greu să-mi precizez poziția în această privință. De fapt, am auzit multe despre tine și părerile sînt împărțite.
Ce trebuie să iau bun din asta, este faptul că te-am cunoscut, poate mai bine decît alții.
În timpul discuțiilor pe care le-am avut în nenumărate ocazii, am abordat problem dintre cele mai diverse, care poate astăzi îți sînt de folos, deși altădată îți era greu să recunoști că aveam dreptate.
Că astăzi îți scriu se datorește faptului că tu ai rămas pentru mine același, cu mici deosebiri. Am vrut să-ți scriu mai demult, dar nu am avut timpul necesar. Tare aș fi curios să te revăd după atîta timp, să te aud povestind-ți peripețiile! Ești mulțumit cu noua ta situație? Aș regret să aud că ai dat greș!!
În privința alor tăi nu trebuia și nu trebuie să-ți faci griji, deci nu forța nota; un dram de pondere și înțelegere din partea ta, ar fi cel mai inteligent lucru, altfel riscul e destul de mare și nu merită să riști, nu e cazul pentru tine sau pentru alții. Nu este un sfat, ci o părere! Judec-o cum vrei, dar așa stau lucrurile. Dacă ai reflecta mai profund ai ajunge la concluzia că am dreptate. Fă un efort și ai să vezi. De fapt, poate că unele lucruri le-ai și priceput de pe acum. E bine să știi că și eu am opinia mea, care poate cîntări greu cînd este cazul; de fapt, ai și constatat asta.
Știu că ai prieteni mulți și de tot felul, depinde însă cine îți vrea binele, cu ce preț?!
De fapt, ca și acolo, aici s-au schimbat multe, chiar dintre cei care te-au șicanat, fie și pe la RTV, nu mai sînt și asta înseamnă mult, îți dai seama? Cum va fi în viitor? Va fi sigur mai bine!
Despre mine, aș avea multe noutăți, dar mai bine să las asta pentru altă ocazie.
Răspunde-mi pe adresa:
……
Cu prietenie”
sursă: DOSAR ACNSAS/SIE 32297
În arhivele CNSAS nu apar consemnări ulterioare despre acest demers, dar indiferent dacă s-a materializat sau nu, pare clar că nu și-a atins scopul.
MOARTEA LUI CHIRIAC, ÎNCEPUTUL UNEI SERII DE ATACURI ÎMPOTRIVA “EUROPA LIBERĂ”
În noaptea de 4 spre 5 martie 1975, Cornel Chiriac a fost ucis cu mai multe lovituri de cuțit de către un adolescent german. Mario Gropp, care la vârsta de 16-17 ani era deja recidivist. Faptul că asupra lui Chiriac nu au fost găsite nici 1000 de mărci pe care acesta le retrăsese din bancă în dimineaţa zilei fatidice a alimentat scenariul unei crime cu scop de jaf.
Liviu Tofan, fost redactor şi şef al Ştirilor la Secţia Română la “Europa liberă”, a întreprins o cercetare amănunțită în care a oferit argumente în favoarea supoziţiei că ar fi fost vorba de o acțiune criminală a Securităţii, invocând morţile suspecte ale directorilor Noel Bernard şi Vlad Georgescu, agresiunile îndreptate asupra Monicăi Lovinescu şi Emil Georgescu, precum și atentatul cu bombă la sediul REL/RL din Munchen, din 1981.
După căderea regimurilor comuniste, documente descoperite în arhivele securității germane STASI au scos la iveală faptul că atacul a fost organizat de gruparea teroristului sud-american Ilich Ramirez Sanchez, cunoscut sub numele Carlos „Șacalul”, la comanda Securității regimului lui Nicolae Ceaușescu din România. Atentatorii au vizat secţia română, însă, dintr-o greşeală, bomba a lovit redacţia cehă. Despre planurile atentatului cunoșteau și serviciile speciale ale regimurilor comuniste din Ungaria și Republica Democrată Germană (RDG), potrivit Radio Europa Liberă.
