Reprezentanţii Romsilva afirmă că intervenţia umană în zona Cascadei Bigăr este minimă, procesele naturale trebuind să se desăşoare liber, motiv pentru care administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa nu a luat măsuri invazive pentru a sprijini structura de travertin a cascadei. “Această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat”, subliniază Romsilva, menţionând că în zone sunt urme ale unor fenomene similare petrecute în trecut. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Romsilva, un perete al cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu o înălţime de aproximativ 4 metri, s-a surpat, luni, în jurul orei 18.15, din cauze naturale. Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. “Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, scrie în comunicat. Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinaţii turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecţie Integrală a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, în Rezervaţia Naturală ”Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenţia umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfăşoare liber. “Acesta este motivul pentru care administraţia parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcţii care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenţie împiedicând procesele naturale. Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa a luat toate măsurile posibile de protecţie a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Ştiinţific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscaţi care s-ar fi putut prăbuşi peste cascada Bigăr”, precizează reprezentanţii Romsilva. Aceştia adaugă că singurele construcţii din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Ştiinţific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanţă care să nu afecteze cascada. “Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzaţiile false şi lipsite de orice fundament ştiinţific ale unui ghid de turism, care a lansat în spaţiul public informaţia cum că o lucrare de captare parţială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniş, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbuşirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micşorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, menţioneată Romsilva. Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa despre producerea acestui eveniment. Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu sprijinul Consiliului Ştiinţific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare. Un ghid de turism a afirmat, luni seară, că Cascada Bigăr s-a prăbuşit după ce apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
