Judecătoarea Cristina Coarnă de la Judecătoria Brăila a primit o reducere de 25% a salariului pentru o perioadă de un an. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a menținut o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii.
Instanța supremă a pronunțat luni, 12 februarie 2024, verdictul definitiv în cazul judecătoarei Cristina Coarnă, de la Judecătoria Brăila, sancționată de Consiliul Superior al Magistraturii cu diminuarea salariului cu 25% pentru un an de zile.
La data de 28 iunie 2023, Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat o acțiune disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva magistratului pentru întârzierile în soluționarea dosarelor.
Judecătoarea a atacat la instanța supremă hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, însă nu a avut câștig de cauză.
ICCJ a decis fără echivoc: „Respinge recursul declarat de recurenta Cristina Coarnă împotriva hotărârii nr. 14J din 28 iunie 2023 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. 10/J/2023. Definitivă”.
Judecătoarea Cristina Coarnă a devenit cunoscută la nivel național datorită unui număr semnificativ de hotărâri și motivări controversate. De exemplu, judecătoarea a motivat eliberarea din arest preventiv a unui bărbat condamnat ulterior la ani grei de închisoare pentru viol şi lipsire de libertate, argumentând că faptele acestuia, deşi reprobabile, „nu au fost atât de grave încât să genereze proteste de stradă”.
„Cu titlul de exemplu, instanţa de fond a considerat că un atentat terorist care să genereze victime multiple, un omor care să stârnească frică generală ar putea justifica măsura arestării preventive (…).
„În prezenta cauză, faptele inculpatului, deşi reprobabile, nu sunt de o aşa gravitate încât să fi generat o rumoare socială de amploare, o reacţie a societăţii din care să rezulte că oamenii consideră faptele sale ca punându-le în pericol viaţa, existenţa în vreun fel. Nu au existat ieşiri în stradă, proteste în presă”, se afirmă în motivare.
„Faţă de acest aspect, instanţa de fond a considerat că în cauză se impune o măsură preventivă, dar în niciun caz cea mai grea, deoarece în cazul infracţiunilor de genocid, atentat terorist, omor calificat, crime împotriva umanităţii nu ar mai exista temei de luarea a vreunei măsuri preventive, uciderea celor vinovaţi rămânând singura sancţiune, dar nereglementată de lege. Cum inculpatul nu poate fi ucis, nu poate fi lapidat în piaţa publică, instanţa de fond a considerat că acesta poate fi plasat la domiciliu în arest pentru 60 de zile de la 22.12.2020 până la 20.02.2021 inclusiv”, este comparaţia pe care judecătoarea Cristina Coarnă a făcut-o pentru a justifica eliberarea din arest a bărbatului judecat pentru viol.
11 ani de închisoare pentru viol şi lipsire de libertate
Tribunalul Brăila a întors de două ori decizia judecătoarei Coarnă şi a menţinut arestul preventiv în cazul bărbatului, având în vedere gravitatea deosebită a faptelor comise de acesta.
Bărbatul pe care judecătoarea Coarnă a vrut să îl elibereze de două ori din arest se numeşte Gheorghe Dima (de 32 de ani) şi este din judeţul Bacău. Judecătoria Brăila l-a condamnat la 11 ani de închisoare pentru viol şi lipsire de libertate. Decizia a fost pronunţată pe 29 decembrie 2021 şi nu este definitivă.
Individul locuieşte în comuna Izvorul Berheciului, judeţul Bacău, şi este fostul concubin al surorii victimei, o copilă de doar 13 ani. Bărbatul a răpit-o pe fată şi timp de 8 luni cât a ţinut-o sechestrată, a violat-o de nenumărate ori, amintește Adevărul.
„În perioada noiembrie 2016-iunie 2017, bărbatul, profitând de imposibilitatea unei minore, în vârstă de 13 ani, de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, ar fi întreţinut raporturi sexuale cu aceasta”, declara atunci inspectorul Laura Belciugan, purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila.
În decembrie 2019, judecătoarea Cristina Coarnă a pronunțat o altă decizie controversată, după ce a plasat în arest la domiciliu şi un suspect de tâlhărie, acuzat că a smuls lănţişoarele a două femei pe stradă. Judecătoarea a motivat atunci că individiul a săvârşit faptele „prin smulgerea lănţişoarelor fără exercitarea altor violenţe de nicio natură”.
