Biserica Ortodoxă Română a aprobat un „Îndreptar”, în prag de alegeri, pentru clerici și monahi. Astfel, printre multe altele, preoții sunt obligați să fie imparțiali în timpul campaniilor electorale. Îndreptarul aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „în perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative şi prezidenţiale din anul 2024” a fost aprobat „din dorinţa de a face cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi campaniile electorale”. Prin documentul publicat pe basilica.ro, conducerea BOR decide: „în calitatea sa de cetăţean al Patriei şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele duhovniceşti care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă. În vederea respectării opţiunilor politice ale credincioşilor săi, preotul are obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică, faţă de problemele cu caracter politic. Opţiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”.Sfântul Sinod menţine, pentru anul 2024, o hotărâre pe care a aprobat-o în martie 2008, prin care, în conformitate cu Sfintele Canoane se stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea şi demnitatea clericală se numără şi aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumeşti”. În acest sens, arhiereului, preotului, diaconului, monahului şi monahei din Biserica Ortodoxă Română, le este interzis: să facă politică partinică; să fie membru(ă) al unui partid politic sau al unei organizaţii care poate fi asimilată unui partid politic; să candideze la alegerile parlamentare sau locale; să participe la campanii electorale în calitate de susţinător (oare); să ocupe funcţii de demnitar/înalt funcţionar public la nivel central sau local, în Statul român sau în alte state.„Clericul sau monahul, care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar şi prin susţinerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie („…nu mă voi îndeletnici cu activităţi potrivnice chemării preoţeşti şi nu mă voi face părtaş la lucrări şi adunări care dăunează Bisericii”, hotărârea sinodală nr. 4670/2008), prevederile Regulamentului autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române (2015) şi ale Regulamentului pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor (2003) şi va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clericală/viaţa monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale”, se arată în Îndreptar.Preoţii şi diaconii pot să candideze, cu dispensă, însă doar ca independenţi şi doar pentru calitatea de consilier local şi consilier judeţean în România, în următoarele condiţii: dacă nu există candidaţi laici ortodocşi, „bine pregătiţi, capabili să reprezinte eficient comunităţile din care provin şi în a căror componenţă intră credincioşi ortodocşi”, dacă se constată încălcarea neutralităţii politice sau susţinerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenţii altor culte sau organizaţii religioase sau dacă unele partide politice sau oameni politici promovează idei „care au atacat în mod constant instituţia Bisericii şi valorile morale creştine ale societăţii”.„Preoţii şi diaconii nu pot candida la alegerile locale fără aprobarea scrisă a Chiriarhilor lor. Aceasta va fi acordată în urma analizei solicitărilor, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Eparhial şi numai acelor clerici consideraţi capabili să promoveze interesele comunităţii în consiliile locale şi în consiliile judeţene. Dacă, însă, se dovedeşte că preotul sau diaconul nu corespunde cerinţelor mandatului încredinţat, de a lucra şi a apăra interesele comunităţii locale, atunci i se va retrage aprobarea. Preoţii şi diaconii, care au obţinut aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul judeţean, vor fi suspendaţi de la slujire pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat slujirii şi demnităţii preoţeşti, vor respecta legislaţia în vigoare privind campaniile electorale şi alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcaşurile de cult”, se mai arată în Îndreptar.În acelaşi document Sfântul Sinod reaminteşte apelul său către liderii partidelor politice din România „de a nu permite recrutarea de membri din rândurile clerului şi nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spaţiilor, slujbelor şi însemnelor bisericeşti” şi reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susţinerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice, ci îndeamnă pe toţi cetăţenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui ţării şi promovarea valorilor creştine în societate. Biserica recomandă credincioşilor 10 criterii „orientative” de care să ţină cont atunci când aleg un candidat, acestea incluzând manifestarea credinţei în Dumnezeu şi a responsabilităţii faţă de comunitate; apărarea libertăţii religioase şi susţinerea activităţilor spirituale şi sociale ale Bisericii; respectul pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii: promovarea familiei tradiţionale, fireşti, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieţi; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării. Alte criterii includ apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilităţii pentru generaţiile prezente şi viitoare; sprijinirea comunităţilor de români din jurul graniţelor şi a diasporei române, precum şi promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România; apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern şi intern.
