Asociaţia Pro Infrastructură reclamă, vineri seară, ”o premieră”, întreruperea definitivă a unui drum de acces urban de către centura Timişoara Sud. ”Deplasarea Urseni-Timişoara dus-întors va fi cu 3,6 km mai lungă şi se va face pe rute diferite la dus şi la întors”, transmite asociaţia.
”De-a lungul anilor s-a întâmplat ca autostrăzile sau centurile rutiere construite de CNAIR să taie în două unele drumuri agricole, despărţind recolta de agricultori. Dar prin avizele emise în februarie 2020 la centura Timişoara Sud avem o premieră: întreruperea definitivă a unui drum de acces urban, barat, culmea, cu o centură de 10 metri lăţime fără separare de sens, concept de secolul 19”, a scris, vineri seară, pe Facebook, Asociaţia Pro Infrastrctură. Organizaţia explică faptul că un şofer, circulând din Timişoara spre Urseni, a observat la intersecţia cu viitoarea centură construcţia unui element ciudat la marginea intersecţiei. ”Omul a întrebat în dreapta şi-n stânga şi aşa a aflat că… drumul lui spre casă nu va mai exista (planşa mai jos). Deşi avizul primarului are mai mult de un an, cetăţenii află abia în aceste zile că drumul lor va fi barat de centură. Deplasarea Urseni-Timişoara dus-întors va fi cu 3,6 km mai lungă şi se va face pe rute diferite la dus şi la întors… Acesta nu este un caz izolat, este doar remarcabil ca premieră şi prin absurdul situaţiei. Procesul de avizare a proiectelor de către primării şi consilii judeţene este obscur: uneori primăriile insistă pe soluţii aberante cum este cocoaşa de la Focşani (milioane de şoferi pe an vor ocoli 4 km). Alteori primarilor li se fac promisiuni în schimbul avizului, care apoi sunt onorate sau nu. Dar faptul că procesul este complicat nu înseamnă că cetăţenii trebuie să fie complet excluşi. Pot fi observatori sau pot să vadă măcar rezultatul, nu să îl afle când e prea târziu”, a mai transmis organizaţia. Pro Infrastructură cere Ministerului Transporturilor ”să promoveze legislaţie care să oblige beneficiarul (CNAIR, CFR) să publice planşe generale privind traseul şi principalele puncte de interes: noduri, pasaje, parcări, atunci când ele sunt trimise la unităţile administrativ-teritoriale (UAT)”. ”Cu alte cuvinte, să le vadă toţi cei interesaţi, nu doar clasa politică şi autorităţile. Beneficiarul trebuie de asemenea obligat să anunţe în presa locală şi mediile sociale ale cetăţenilor respectivelor care sunt planşele relevante pentru zonă. Aceste planşe trebuie afişate fizic şi online de către primării. Această legislaţie ar permite şi societăţii civile să aibă un punct de vedere în legătură cu pregătirea proiectelor de infrastructură, care este de obicei rădăcina tuturor problemelor ulterioare”, a mai transmis organizaţia, precizând că a câştigat în instanţă de fiecare dată când a cerut informaţii de proiectare de la autorităţi. Potrivit organizaţiei, Centura Timişoara Sud, lansată în 2017 pe baza unui studiu din 2011, ”reprezintă 20 km de noi oportunităţi de ciocnire fatală pe contrasens; astfel de proiecte de drum naţional fără separare de sens ar trebui interzise prin lege”. ”Fireşte că studiul fiind atât de vechi, au fost necesare multe schimbări care s-au făcut pe repede înainte, de exemplu la Drumul Boilor sau drumul spre Urseni, unde se vede că graba a stricat treaba”, a mai transmis organizaţia. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
