Un fenomen înfricoșător a cuprins orașul Slănic Prahova, unde un crater uriaș, apărut acum o săptămână, a cunoscut o evoluție dramatică. Adâncindu-se la 18 metri, echivalentul a cinci etaje de bloc, acesta a generat o stare de alertă extremă în comunitate. Ce au transmis autoritățile în acest caz
Autoritățile au emis avertismente clare privind riscul maxim de prăbușire a imobilelor din zona afectată, iar măsurile de siguranță au fost accelerate. Aproape 20 de persoane sunt obligate să își părăsească locuințele în preajma sărbătorilor, subliniind amploarea pericolului.
Specialiștii în domeniu s-au mobilizat rapid, cu o nouă echipă pregătită să meargă la fața locului pentru a evalua situația. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a dispus extinderea perimetrului de siguranță prin evacuarea comunităților din apropierea zonei afectate, acțiune ce urmărește protejarea vieților oamenilor și prevenirea unor tragedii iminente.
Emil Drăgănescu, prefectul județului Prahova, a subliniat importanța acțiunilor preventive, menționând că intervenția a fost necesară pentru evitarea unui dezastru iminent. „Din păcate, nu putem aștepta. Acum câteva zile am solicitat întreruperea utilităților în zona respectivă. Dacă nu am fi făcut acest lucru, astăzi în momentul în care a căzut acel stâlp, puteam vorbi de o tragedie”, a declarat acesta.
Fisurile riscă să se extindă
Potrivit specialiștilor, noile fisuri se îndreaptă spre nordul orașului, iar riscul se extinde asupra unor instituții importante, cum ar fi sediul ANAF. Manole-Stelian Șerbulea, expert tehnic în cadrul Universității Tehnice de Construcții București, a indicat că apa provenită din acviferul freatic ar fi declanșat fenomenul și că toate semnele indică o origine naturală a evenimentului.
Craterul din Slănic Prahova, deși nu ar avea legătură directă cu masivul de sare subteran, continuă să reprezinte o amenințare majoră, generând preocupări serioase în rândul locuitorilor și al autorităților responsabile de gestionarea crizei.
„Apa care a declanșat evenimentul are ca sursă, cel mai probabil, acviferul freatic, adică primul strat purtător de apă. Este posibil să fi fost eroziune internă locală în zona în care s-a produs prăbuşirea. Ca să protejăm marginile acestei prăbuşiri, o să umplem cu material până când se vor lua nişte măsuri permanente care să stabilizeze zona. Până acum, toate indiciile par ar arăta acest lucru, că este un fenomen natural”, a explicat Manole-Stelian Şerbulea, expert tehnic în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii (UTC) Bucureşti.
