Înălțarea Domnului este sărbătorită pe 13 iunie 2024 În România. Este un moment de mare importanță spirituală pentru credincioșii ortodocși și aduce după sine o serie de tradiții și obiceiuri. Pe lângă vopsitul ouălor, oamenii se bat cu legături de leuștean. Vopsirea ouălor roșii de Înălțare
La 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, credincioșii ortodocși din România sărbătoresc Înălțarea Domnului. În acest an, sărbătoarea este prăznuită joi, 13 iunie 2024. Aceasta este ultima zi din an în care se vopsesc și se împart ouă roșii.
Un obicei specific acestei sărbători este lovirea ușoară cu leuștean, despre care se crede că aduce sănătate. Oamenii se lovesc cu leuștean pentru a fi feriți de boli, iar vitele sunt bătute tot cu leuștean pentru a fi sănătoase și a se îngrășa. De asemenea, leușteanul este pus la ferestre pentru protecția casei.
Românii se lovesc cu leuștean în ziua de Înălțare / Sursa foto – Arhivă
Alte tradiții de Înălțare
În ziua Înălțării Domnului, credincioșii se salută cu „Hristos s-a înălțat!” și răspund cu „Adevărat s-a înălțat!”. Este o zi în care armonia trebuie să domnească, iar certurile sunt evitate. Gospodinele pregătesc bucate tradiționale și se împarte de pomană pentru cei trecuți la cele veșnice, oferind pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde și rachiu. Conform tradiției, cerurile sunt deschise până în ziua Înălțării, iar sufletele morților, care au venit acasă de Paști, se întorc în Rai, luând cu ele merindele oferite de cei vii.
Un alt obicei interesant este purtarea frunzelor de nuc la brâu, deoarece se spune că Iisus Hristos ar fi avut la brâu frunze de nuc în momentul ridicării la ceruri. De asemenea, se taie un smoc de păr din vârful cozilor animalelor și se îngroapă într-un furnicar, crezându-se că astfel animalele vor fi sănătoase și vor avea mulți urmași. Gospodarii sfințesc plantele de leac pe care le vor folosi tot anul, acestea fiind considerate mai puternice și mai eficiente dacă sunt sfințite în această zi sfântă.
Ispas – personajul legendar al Înălțării
În popor, Înălțarea Domnului este cunoscută și sub numele de Ispas, un personaj legendar despre care se spune că a fost martor la înălțarea lui Iisus. Ispas era un cioban bun la suflet care, ascuns după niște pietre, a văzut evenimentul și a dus vestea mai departe. Această legendă a contribuit la îmbogățirea tradițiilor și obiceiurilor de Înălțare, adăugând un element folcloric sărbătorii.
Astfel, Înălțarea Domnului este o sărbătoare cu o semnificație profundă în tradiția ortodoxă românească. Este o zi de comemorare, reflecție și comuniune, marcată de numeroase obiceiuri și tradiții. De la vopsirea ouălor în ziua sărbătorii până la purtarea frunzelor de nuc și lovirea cu leuștean, fiecare practică adaugă un strat de semnificație și spiritualitate acestei zile speciale.
Credincioșii se reunesc în biserici și în jurul meselor tradiționale, păstrând vii tradițiile străvechi și aducând un omagiu celor plecați din această lume.
