Ascensiunea familiei Neidoni s-a clădit pe relațiile cu fosta Securitate, după revoluția din decembrie 1989. Petru Neidoni, tatăl lui Bogdan Neidoni, a fost implicat în cea mai mare afacere cu petrol, unde statul român a fost prejudiciat cu 800 de milioane de lei. Petru Neidoni a fost colonel SRI, iar conexiunea cu oamenii din structurile de forță l-a pus în schema mafiei petroliere.
Afacerea Jimbolia a fost inițiată de generalul Dan Grigoriu de la SRI Prahova. Operațiunea s-a derulat la mijlocul anilor ’90, după ce, în 1992, ONU instituise embargo asupra livrării de produse petroliere către Iugoslavia. În perioada 1994-1995, garnituri de carburanți încărcate la rafinăriile din județul Prahova opreau în gara Jimbolia, iar, noaptea, treceau în Serbia.Anchetele jurnalistice de la începutul anilor 2000 au arătat că în această afacere au fost implicați mai mulți oameni din serviciile secrete, inclusiv primul director al SRI, Virgil Măgureanu, care a fost chemat la audieri.Printre inculpați s-a numărat și un fost ofițer al Armatei, Ionel Bara, personaj controversat, despre care tot presa a scris că ar fi fost asociat cu doi capi ai lojei masonice Propaganda Due, condusă de misteriosul Licio Gelli.
Acuzații între șefii instituțiilor de forță. Nimeni nu a răspuns
Negocierea prețului în Serbia, se făcea printr-un om al mafiei italiene. Ionel Bara, care ajunsese să fie reprezentant al Ordinului Cavalerilor de la Malta în România. Dar în spatele lui erau reprezentanții ”Propaganda due” la acel moment o mafie extrem de puternică. Mai exact Licio Gelli era șeful, iar locotenenții care stăteau în umbra lui Bara Angelo Lonadroni și Caiumi Serafimo.Șeful Poliției Române din anii 1995-1997, generalul Ion Pitulescu, l-a acuzat pe Virgil Măgureanu că fusese beneficiar direct al încălcării embargoului impus Iugoslaviei.”Măgureanu mi-a spus chiar mie, la vremea respectivă, ca este vorba de transporturi speciale, nu de contrabandă, fapt care m-a nedumerit, pentru că eu trebuia să fiu informat despre toate transporturile speciale”, a declarat generalul Pitulescu după audiere.Măgureanu a negat, iar ancheta s-a blocat ulterior la Camera Deputaților, după ce procurorii le-au cerut parlamentarilor să aprobe începerea urmăririi penale față de Nicolae Văcăroiu – fost premier, Doru Ioan Tărăcilă – fost ministru de Interne, şi Aurel Novac – fost ministru al Transporturilor.Dosarul a fost îngropat, deși președintele de atunci, Emil Constantinescu, făcea următoarea declarație:”În cazul Jimbolia, zeci de mii de tone de petrol au fost transportate noaptea spre Iugoslavia, cu sprijinul poliției vamale, Ministerului Transporturilor și jandarmeriei locale, sub supravegherea SRI. Alături de vagoane cu arme. În contul SRI s-au depistat intrări importante de bani în perioada 1994-1995, rezultate din încălcarea embargoului impus Iugoslaviei”.Contrabanda cu petrol prin care s-a încălcat embargoul impus Iugoslaviei a fost derulată de firme fantomă din străinătate. În strânsă legătură cu Afacerea Jimbolia s-a aflat un alt dosar, devalizarea Bancorex. Banca Română de Comerț Exterior, l-a avut printre primii acționari, potrivit unor informații neoficiale, pe același Licio Gelli, șeful Propaganda Due. Bancorex a intrat în faliment din cauza unor credite uriașe, nerambursate, acordate firmelor unor foști ofițeri de Securitate. Printre altele, firma Tracia Internațional, a generalului Dan Grigoriu și a lui Petru Neidoni, figura cu o datorie la Bancorex de 12,5 milioane de dolari.Un raport din 2006 al Curții de Conturi arată că firma Tracia Internațional a mai primit bani și de la Guvernul Japoniei. În raportul din 2006, inspectorii Curții de Conturi notau că, în anul 2000, înainte ca acordul cu Guvernul Japoniei să devină public, trei firme, printre care și Tracia Internațional SA, trimiseseră deja Ministerului de Finanțe cereri de sprijin financiar.
