Tămâia, această rășină folosită de mii de ani în ritualurile religioase este considerată a avea efecte miraculoase. Ce este tămâia?
Tămâia este o rășină aromată extrasă din trunchiurile unor arbori, precum cel denumit Bosswelia Serrata, originar din India, dar care crește și alte țări orientale. Rășina acestui copac, în contact cu aerul se solidifică rezultând tămâia. Această rășină are proprietăți stimulative și tonice, motiv pentru care a fost întrebuințată și în medicină.
Tămâia are acțiune farmacoterapeutică, antiinflamatoare, antiseptică, astringentă, carminativă, cicatrizantă, diuretică, expectorantă și sedativă. Această rășină intră între ingredientele folosite la prepararea Sfântului și Marelui Mir, scrie creștinortodox.ro .
De asemenea, se numără printre darurile duse de magi pruncului Iisus la nașterea sa, iar acest lucru denotă însemnătatea pe care o avea tămâia la vremea respectivă.
Cele mai întelepe sfaturi, de la Carl Jung, părintele psihologiei analitice
A fost folosită din cele mai străvechi timpuri în medicina tradițională și ayurvedică, secole la rând, dar și în toate ritualurile religioase și în toate templele faraonilor din Egipt. Este folosită și în zilele noastre în ritualurile religioase cu scopul de slăvire a lui Dumnezeu, dar și pentru purificarea spațiului. Se spune că mirosul de tămâie alungă spiritele rele. În acelaşi timp, este folosită şi pentru că are proprietatea de a elimina anumite bacterii din aer, conform unor scrieri.
Arheologii susțin că această rășină a fost folosită în trecut și pentru ghicirea viitorului, pe care-l citeau în cenușa rezultată în urma arderii. În Roma antică, tămâia era la fel de scumpă ca aurul. Consemnarea sa în biblie este, de asemenea, cunoscută, fiind amintită atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament.
Deoarece are în compoziția sa numeroase balsamuri, ajută ca unele afecțiuni să fie ameliorate sau chiar tratate. În țările arabe este folosită în medicina tradițională, astfel că, se dizolvă în apă şi se bea pentru ameliorarea durerilor de stomac.
Întrebuințare în aromaterapie
În zilele noastre este foarte răspândită tămâia sintetică, dar în scop terapeutic este indicată cea naturală. Cea care este contrafăcută din răşină de brad sau molid poate fi periculoasă, susțin specialiștii.
Tămâia parfumată este cunoscută pentru întrebuințarea sa în aromaterapie. Inhalarea fumului de tămâie are un efect benefic în stările de anxietate, în stările obsesive legate de amintiri neplăcute și în stres, deoarece conferă o stare de calm și relaxare psihică. Există consemnări care arată beneficii chiar şi în tratarea epilepsiei sau a unor forme de psihoză. De asemenea, arderea tămâiei sau a bețișoarelor de tămâie parfumate absorb mirosurile neplăcute dintr-o încăpere și le elimină, în timp ce emană un miros plăcut și parfumat în încăpere.
Uleiul de tămâie poate fi folosit pentru afecțiuni ale pielii, precum iritațiile, ajută şi în combaterea acneei. Regenerează pielea îmbătrânită, fiind un bun tonifiant. Are proprietăți astringente şi antiinflamatoare și poate avea rol calmant în timpul travaliului. De asemenea, uleiul utilizat sub forma de inhalații are efecte benefice în tratarea laringitelor, bronşitelor sau a tusei.
Tămâia mai poate fi folosită și ca leac pentru cei care vor să renunțe la fumat, deoarece s-a demonstrat, conform unor studii, că fumul ei acționează ca inhibator asupra centrilor nicotici din creier.
sursa: Almanah Online
