Conform EU Reporter, Comisia Europeană intenționează să transfere anumite atribuții ale direcției sale de sănătate (DG SANTE) către alte departamente, după un an de proteste din partea fermierilor și avertismentele industriei farmaceutice privind o posibilă retragere din Europa.
Printre atribuțiile care ar putea fi transferate se numără siguranța alimentară, pesticidele și industria farmaceutică, lăsând DG SANTE cu responsabilitatea principală asupra reglementării alcoolului și tutunului. România se confruntă astfel cu o provocare ce poate afecta economia națională și capacitatea sa de a reglementa industrii care aduc venituri substanțiale la bugetul de stat.
DG SANTE a fost adesea văzută ca un obstacol în calea inovației și dezvoltării economice. Reglementările stricte impuse în trecut au generat numeroase proteste și au afectat negativ competitivitatea agriculturii europene. Astfel, scoaterea agriculturii din sfera de influență a DG SANTE poate aduce beneficii sectorului românesc, însă păstrarea reglementării alcoolului și tutunului ridică semne de întrebare, având în vedere pericolul suprareglementării.
România este unul dintre principalii producători de băuturi alcoolice din Europa și exportă produse din tutun în valoare de peste 1,6 miliarde de euro anual, având o contribuție semnificativă la bugetul de stat și la balanța comercială. În 2022, industria alcoolului a adus venituri de peste 2,5 miliarde de lei, iar industria tutunului a generat peste 10,5 miliarde de lei. Totodată, aceste industrii asigură câteva mii de locuri de muncă la nivel național.
Există îngrijorări că o reglementare excesivă de la Bruxelles poate avea consecințe nefaste asupra suveranității economice a României. Conform EU Reporter, reorganizarea propusă a DG SANTE ar putea lăsa România într-o poziție vulnerabilă, cu riscuri mari de suprareglementare.
Reglementarea excesivă a acestor sectoare poate stimula piața neagră și contrabanda, unde produsele sunt de calitate inferioară și prezintă riscuri suplimentare pentru sănătatea publică. Creșterea pieței negre ar duce, de asemenea, la evaziune fiscală, reducând capacitatea guvernului de a finanța servicii publice esențiale și afectând bugetul de stat.
