În trecut, existau semne și superstiții legate de aspectul fizic al femeilor, care le marcau ca fiind purtătoare ale “Marca Diavolului”. Aceste semne de naștere, alunițe sau alte trăsături fizice specifice, alimentau superstițiile și fricile populare, ducând la o respingere sau chiar izolare socială a femeilor.
În societățile medievale, inclusiv în Rusia, credințele și superstițiile erau predominant prezente și influențau în mod semnificativ viața oamenilor. Unele dintre aceste superstiții erau concentrate în special asupra femeilor, mai ales atunci când acestea prezentau semne fizice particulare, precum o aluniță pe față sau semne de naștere violet. Aceste semne, descrise în mod nefericit drept Mărci ale Diavolului, aduceau uneori asupra femeilor stigmatul și frica comunității.
Una dintre caracteristicile care adesea o făcea pe o femeie să fie considerată drept purtătoare a Mărcii Diavolului era prezența unei alunițe pe față. Acest semn fizic, în funcție de poziționarea sa, era adesea interpretat ca un simbol al influenței supranaturale sau oculte. De exemplu, o aluniță plasată în zona frunții putea fi considerată ca fiind o semnalare a puterilor întunecate și malefice ale unei persoane. Aceasta ar fi putut duce la o ostracizare a femeii și la stigmatizarea sa ca fiind malefică sau aducătoare de ghinion.
De exemplu, o legendă populară în Rusia spunea că o femeie cu o aluniță în forma unei semiluni de pe frunte avea puteri supranaturale și putea aduce ghinion celor din jur. Aceste femei erau privite cu teamă și evitate în comunitățile rurale.
Semnele de naștere în nuanțe violete sau petele de culoare închisă pe corp erau, de asemenea, considerate semne ale Mărcii Diavolului în vechile credințe rusești. Aceste semne erau adesea asociate cu forțele întunericului și ocultismul și erau privite cu suspiciune și frică.
Femeile care aveau astfel de semne fizice puteau fi considerate drept purtătoarea energiilor negative și blestemate, atrăgând nenorocirea în jurul lor. Din acest motiv, erau evitate și în unele cazuri chiar izolate de comunitățile rurale, care considerau că influența lor este dăunătoare și periculoasă.
Alte semne la care erau atenți oamenii din trecut erau cele de pe spatele palmei. Dacă mireasa avea “semnele diavolului”, atunci mirele fugea. Acestea includeau, în special, semne de naștere de culoare închisă, un grup de alunițe și cicatrici ciudate similare cu un “al treilea ochi” sau o semilună.
