Pandișpanul săracului, o rețetă emblematică a epocii comuniste, este mai mult decât un simplu desert; este o fereastră spre ingeniozitatea culinară. În vremuri în care resursele erau limitate, gospodinele din România au găsit modalități istețe de a transforma ingrediente simple și accesibile în delicii care să aducă bucurie pe mesele familiale. Cu o textură pufoasă și o aromă subtilă, acest pandișpan devine nu doar un răsfăț al papilelor, ci și un simbol al adaptabilității și creativității culinare.
În perioada comunistă nu se găseau prea multe opțiuni de deserturi, așa că gospodinele se aventurau să prepare diferite gustări din ingredientele pe care le aveau la dispoziție. Unul dintre cele mai populare deserturi din acea vreme era binecunoscutul pandișpan al săracului. Dar cum se prepară acesta și ce ingrediente sunt necesare?
Acest pandișpan este ușor de preparat. În perioada comunistă, el era prezent pe mesele românilor în zilele de duminică sau cu ocazia sărbătorilor. Deși aveau puține ouă în gospodărie și făina era distribuită cu măsură, doamnele ingenioase reușeau să creeze adevărate delicii. Astfel, a apărut pandișpanul sărăcului, un desert realizat din ingrediente simple. În anii ’80, multe femei adăugau apă în compoziție pentru a economisi ulei. Iată cum se face:
Ingrediente:
– 4 ouă
– 200 de grame de zahăr
– 100 ml de ulei
– 100 ml de apă
– 1 plic de praf de copt (10 g)
– 1 plic zahăr vanilat sau esență de lămâine
– 1 praf de sare
– (opțional) coajă rasă de lămâie sau portocală
Mod de preparare:
Mai întâi separați ouăle. Se pun albușurile într-un bol mare și gălbenușurile într-un bol mai mic. Preîncălziți cuptorul la 180°C și tapetați o tavă cu praf de copt sau ungeți-o și pudrați-o cu puțină făină. Se adaugă un praf de sare în albușuri și se bat până devn o spună fermă. Se adaugă treptat zahărul și zahărul vanilat și se bat până se formează o bezea lucioasă.
Într-un bol separat, se bat gălbenușurile împreună cu uleiul, care trebuie adăugat treptat, asemenea procesului de preparare a maionezei. După aceasta, se adaugă apa și esența de vanilie (sau coaja rasă de lămâie și portocală). Gălbenușurile se adaugă peste bezea, amestecând cu grijă de sus în jos cu o spatulă pentru a aerisi compoziția.
Se cerne făina și praful de copt, apoi se adaugă treptat în amestec, amestecând delicat cu o spatulă. Aluatul se toarnă în formele pregătite, se nivelează suprafața și se coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 30-35 de minute, sau până când prăjitura trece testul scobitorii (o scobitoare introdusă în centrul prăjiturii trebuie să iasă curată).
După ce s-a copt, preparatul se scoate din cuptor și se lasă să se răcească în tavă timp de câteva minute, înainte de a fi mutat pe un grătar pentru a se răci complet. Înainte de a fi tăiat și servit, se poate presăra zahăr pudră pe suprafața sa. Pentru a-i spori aroma, poți adăuga în aluat bucăți de fructe, stafide sau nuci mărunțite.
