În contextul tensiunilor geostrategice din regiunea Mării Negre și a amenințărilor emergente provenite din partea Rusiei, întrebarea privind capacitatea României de a doborî dronele inamice a devenit o preocupare majoră pentru analiștii și specialiștii militari. Politicile de apărare ale țării, dotările tehnice și strategia operațională necesită o analiză atentă pentru a evalua dacă România este pregătită să facă față unor atacuri aeriene nedorite.
România se află într-o poziție strategică în contextul tensiunilor regionale și al amenințărilor transfrontaliere, iar recent, surse guvernamentale au sugerat că țara ar putea dobândi capacitatea de a doborî drone rusești. Această afirmație vine în ciuda unor precizări făcute de generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Armatei, care a subliniat necesitatea actualizării legislației pentru a permite astfel de acțiuni defensive.
Pe de altă parte, fostul consilier prezidențial, Iulian Fota, a declarat că România dispune deja de un cadru legal care îi oferă autoritatea de a interveni în cazurile de agresiune prin intermediul dronelor. Această discuție subliniază atât provocările legislative cu care se confruntă forțele armate, cât și nevoia urgentă de a adapta strategiile de apărare în fața noilor tipuri de amenințări.
În weekend, pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, locuitorii din Tulcea și Constanța au fost nevoiți să se refugieze în beciuri și adăposturi civile din cauza dronelor rusești care au intrat pe teritoriul României. Armata a ridicat de la sol două avioane F-16 pentru a supraveghea și a intercepta aceste drone.
Cu toate acestea, armata nu ar fi putut să distrugă dronele, deoarece legislația nu-i permite acest lucru. Șeful Statului Major al Armatei, generalul Vlad Gheorghiță, a afirmat în februarie că „armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace”, din cauza actualei legi.
Gheorghiță a susținut că trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război pentru a putea face asta. „Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă”, a declarat şeful Statului Major al Apărării la Europa Liberă.
Concluzia șefului Statului Major al Armatei a fost că trebuie schimbată legislația pentru ca dronele de atac să poată fi doborâte.
La rândul lui, Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate, cu o carieră în serviciul public de peste 25 de ani, a susținut, într-o postare pe Facebook că există baza legală pentru a doborî dronele rusești.
„După trei apeluri diplomatice ale României , prin care ceream Rusiei sa ne respecte suveranitatea și spațiul aerian național, Moscova ne răspunde printr-o drona care pătrunde 40 de km în adâncimea teritoriului românesc. O agresiune dar și un test, care ne lasă fără opțiuni. Dacă nu vom începe sa le doborâm dronele, vom arătăm ca suntem slabi, ceea ce ar fi dezonorant.Și cum nu ne putem permite sa fim slabi, no hai sa le doboram dronele. La fel ca Avram Iancu, odată ce am epuizat formula diplomatică, sa nu ezitam în folosirea forței militare. Avem baza legala, ne trebuie doar voința politica!P.S. Avem baza legala sa doboram un avion civil (cu oameni la bord) dacă el e încadrat ca amenințare, caz în care ministrul apărării poate da ordinul de tragere și nu putem da jos o amenințare mecanica, o tablă? Cu Rusia declarata de NATO drept amenințare? De ce o tot scăldam ?”, a scris Fota pe pagina sa de socializare.Motivul pentru care Viktor Orban spune că și-ar dori mai mulți sportivi români de succes
