Cei mai mulţi dintre copiii români (67%) sunt îngrijoraţi de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispuşi să facă schimbări în viaţa lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape două treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmaţia că politicienii români acţionează pentru a preveni şi reduce probleme climatice şi de mediu, arată datele unei analize sociologice realizate de Salvaţi Copiii România. Datele au fost culese în perioada 5 – 26 aprilie 2021 pe un eşantion de copii reprezentativ la nivel naţional cu un volum de 1.004 respondenţi cu vârste cuprinde între 8 şi 17 ani împliniţi, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural. Analiza evidenţiază faptul că mai puţin de jumătate dintre copii consideră că primesc suficiente informaţii despre probleme climatice şi de mediu la şcoală (42%). Principalul subiect de interes este poluarea aerului (64%), pentru care se înregistrează cel mai înalt nivel de cunoştinţe deja deţinut. Defrişarea este principala problemă pentru care copiii doresc ca Guvernul român să ia măsuri imediate (32%). Urmează deşertificarea, încălzirea globală şi risipa de alimente. Potrivit studiului, cei mai mulţi dintre copiii din România – 71% – sunt interesaţi de problemele de mediu, două treimi consideră că este uşor să aleagă soluţii ecologice în viaţa de zi cu zi (68%) şi că sunt în măsură să influenţeze politicienii pentru a preveni şi reduce problemele climatice şi de mediu (65%). Totuşi, mai puţin de jumătate dintre copii consideră că primesc suficiente informaţii despre probleme climatice şi de mediu la şcoală (42%). În ceea ce priveşte percepţia asupra autorităţilor, România este percepută de copii ca fiind mai puţin responsabilă decât alte ţări în lupta împotriva schimbărilor climatice, o cotă mică de încredere fiind acordată politicienilor: doar 30% dintre copii consideră că politicienii pot preveni şi reduce problemele climatice şi de mediu. Cu toate că nivelul cel mai înalt de informaţii (47% din eşantionul total) se înregistrează în cazul poluării aerului, majoritatea copiilor (54%) consideră că au puţine sau deloc informaţii despre refugiaţii climatici. Reciclarea şi poluarea cu plastic au, de asemenea, niveluri ridicate de informaţii (respectiv 36% şi respectiv 31%). Unde primesc copiii informaţii despre schimbările climatice • Şcoala este principalul loc de învăţare despre mediu şi climă, 76% dintre copii aleg această opţiune. Cercetarea indică faptul că cu cât şcoala oferă mai multe informaţii, cu atât creşte preocuparea copiilor pentru toate probleme de mediu. • 41% dintre copii acordă un rol de informare reţelelor sociale. • Jumătate dintre copiii români (49%) declară că au participat la cursuri de educaţie ecologică la şcoala lor, iar 83% dintre ei doresc să participe la astfel de cursuri. • Fetele sunt cu 10% mai dornice să înveţe la şcoală decât băieţii. • 10% dintre copii spun că au existat situaţii în care s-au simţit jigniţi sau ridiculizaţi de către adulţi din cauza implicării lor în protecţia mediului, iar 15% de către colegi/grupuri de colegi. „Schimbările climatice sunt legate de probleme mai ample de inegalitate şi nerespectare a drepturilor de bază ale copiilor, ceea ce complică situaţia. Viitorul copiilor care deja suferă de consecinţele cele mai grave ale schimbărilor climatice pare a fi dramatic, dacă statele nu iau măsuri adecvate. Deşi copiii nu pot fi făcuţi responsabili pentru accelerarea schimbărilor climatice, ei vor plăti în viitor pentru greşelile şi lipsa de acţiune a politicienilor”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România. Copiii din ţări cu venituri mici şi mijlocii vor duce greul agravării schimbărilor climatice Raportul Salvaţi Copiii România este completat cu constatările şi recomandările organizaţiei internaţionale Save the Children privind acţiunile necesare, pentru ca guvernele lumii să recunoască faptul că această criză climatică reprezintă o nedreptate intergeneraţională gravă şi o ameninţare acută la drepturile, bunăstarea şi oportunităţile copiilor, acum şi în viitor. Datele globale arată că aceia care vor duce greul agravării schimbărilor climatice vor fi copiii din numeroase ţări cu venituri mici şi mijlocii. Acest aspect va fi accentuat în special în cazul celor care supravieţuiesc unui conflict, care sunt afectaţi mai profund de COVID-19 şi care sunt victime ale strămutării, inegalităţii şi discriminării în funcţie de gen, dizabilitate şi origine. Comparativ cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, limitarea încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale va reduce expunerea suplimentară a nou-născuţilor pe parcursul vieţilor lor cu 45% la valurile de căldură, cu 39% la secetă, cu 38% la inundaţii, cu 28% la pierderile de recoltă şi cu 10% la incendii naturale. Ţările cu venituri mari, care sunt cele mai responsabile pentru schimbările climatice, trebuie să-şi asume o poziţie de lider în acţiunile climatice, în special pentru finanţare şi adaptare: investirea a 1,8 trilioane de dolari la nivel global în cinci domenii cheie de adaptare pe o perioadă de zece ani. Recomandările copiilor pentru politici adecvate de limitare a schimbărilor climatice • Reducerea folosirii combustibililor fosili şi tranziţia către energia regenerabilă şi ecologică. • Guvernele trebuie să ofere mai mult sprijin comunităţilor pentru a reduce poluarea şi consumul de combustibili fosili şi să se asigure că alternativele de energie verde şi regenerabilă sunt accesibile tuturor persoanelor care vor să le utilizeze. • Promovarea transportului public ca metodă de reducere a emisiilor. Acest lucru i-ar ajuta pe oameni să aibă acces în continuare la locul de muncă şi de învăţat chiar şi în timpul evenimentelor de vreme extremă. • Toată lumea, inclusiv părinţii, cadrele didactice şi liderii trebuie să înţeleagă cum climatul afectează drepturile copiilor, precum şi dreptul copiilor de a participa la decizii despre climat. COP26, obiective internaţionale majore Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice – COP26 (31 octombrie – 12 noiembrie 2021), organizată în Marea Britanie, a stabilit patru obiective principale: • asigurarea unui nivel net al emisiilor egal cu zero în plan mondial până la jumătatea secolului, • menţinerea nivelului încălzirii globale la 1,5 grade Celsius faţă de nivelurile preindustriale, • angajamentul de a mobiliza 100 de miliarde USD pe an până în 2025 pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să facă faţă efectelor negative ale schimbărilor climatice, • finalizarea setului de norme ale Acordului de la Paris (2015) care are forţă juridică obligatorie pentru cele 196 de state semnatare, printre care se numără şi România. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
