Reintroducerea controlului temporar la frontierele interne din spaţiul Schengen este aproape consecinţa automată a lipsei unei înţelegeri comune despre cine este lăsat să intre şi în ce scop, dar mă tem că acesta este doar începutul, a estimat miercuri Jean-Louis De Brouwer, director pentru afaceri europene în cadrul Institutului regal pentru relaţii internaţionale ‘Egmont’ din Bruxelles, într-o declaraţie pentru Agerpres.
”Cred că, dincolo de motivaţia politică, există o problemă structurală. Schengen înseamnă o zonă fără frontiere interne. Dar o zonă fără frontiere interne şi cu o frontieră externă comună înseamnă că trebuie să cazi de acord asupra unor criterii comune referitoare la cine este lăsat înăuntru şi în ce scop. Trebuie să agreezi criterii comune, care sunt baza unei politici comune de imigraţie şi azil. Dacă nu cazi de acord asupra fundamentelor unei politici comune de imigraţie şi azil, atunci pui Schengen în pericol. Şi exact acest lucru îl vedem azi. OK, toată lumea arată cu degetul spre Germania, dar trebuie să ne aducem aminte că şase state membre încă implementau controlul la frontierele interne mult dincolo de limita prevăzută de regulile existente”, a explicat expertul în afaceri europene.Un alt element care ar trebui luat în calcul este, în opinia lui Jean-Louis De Brouwer, faptul că dincolo de discursul politic statele membre Schengen nu au capacitatea de a reintroduce controlul integral la frontierele interne întrucât acolo nu mai dispun de serviciu de pază de frontieră şi nu mai au resursele umane necesare.
Cum a fentat un profesor sistemul de învățământ: N-a venit de trei ani la muncă, dar a încasat 100.000 euro”Nu mi-aş putea imagina numărul de şosele care traversează frontiera germană dinspre toate ţările vecine, aşadar reinstaurarea unui control integral la frontiera internă este în circumstanţele actuale o iluzie, dar încă există riscul ca principiul fundamental al Schengen să poată fi pus sub semnul întrebării”, a subliniat expertul în declaraţia acordată Agerpres.În opinia sa, reintroducerea controlului la frontierele interne din Schengen ar fi, într-un fel sau altul, în detrimentul pieţei interne.”Aş spune că ceea ce se întâmplă acum nu este în favoarea unei relaxări a măsurilor care afectează Bulgaria şi România pentru moment. Dar, mai important, cred că foarte curând – ar putea fi şi la viitorul Consiliu European – statele membre vor trebui să răspundă la o întrebarea foarte dificilă: dacă ele vor să păstreze Schengen sau nu”, a mai spus Jean-Louis De Brouwer.
UE a pus gând rău lupilor. Statele membre au convenit diminuarea statutului de protecţie a specieiÎn urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală.Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări vecine, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.Spaţiul Schengen este zona de liberă circulaţie a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârşitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parţial – doar cu frontierele aeriene şi maritime, din cauza lipsei unanimităţii în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este aşteptată.
