Există riscul foarte mare ca piaţa liberalizată să se transforme într-o piaţă a furnizorilor deştepţi, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
Există riscul foarte mare ca piaţa liberalizată să se transforme într-o piaţă a furnizorilor deştepţi, care să beneficieze indirect de pe urma liberalizării pieţei, să profite de lipsa informaţiilor la nivelul consumatorilor, beneficiind de efectele financiare pe care o astfel de piaţă le-ar produce, susţine preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.”Piaţa reliberalizată a gazelor naturale şi energiei electrice fără încredere, consumatori informaţi, încurajaţi să intervină, susţinuţi să negocieze, capabili să analizeze diverse oferte, determinaţi să acţioneze responsabil, prudent şi fără a se lăsa constrânşi, nu va fi decât o altă dezamăgire pentru poporul român”, a afirmat Dumitru Chisaliţă, citat într-un comunicat al AEI.Potrivit acestuia, tendinţa naturală a firmelor este de a impune un monopol pentru a-şi securiza profitul.”Culegerea de informaţii despre piaţă, client, concurenţă etc. înseamnă cheltuială de timp şi bani pentru vânzător, întâlnirea vânzătorului cu cumpărătorul presupune personal, timp, centre de informare, bani şi cel mai “periculos lucru pentru un vânzător” infidelitate. Nici o societate comercială nu doreşte aceste riscuri, dar majoritatea îşi doresc monopolul. Reglementările generale şi specifice interzic înfiinţarea acestor monopoluri (excepţie făcând cele naturale), dar tendinţa există permanent în piaţă. Liberalizarea pieţei de gaze presupune eliminarea poziţiei monopoliste a firmelor care acţionează în acest domeniu, eliminându-se posibilitatea de a influenţa preţul gazelor pe piaţă prin intermediul unor reguli impuse în piaţă, dar necesită şi informarea adecvată la nivelul consumatorului. Atât timp cât consumatorii nu vor dobândi cunoştinţe minime specifice care să permită o apreciere corespunzătoare faţă de gazul achiziţionat, ei vor rămâne “captivi” şi în piaţa liberalizată.”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.Comisia Europeană a decis, în 3 octombrie 2024, să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro ale energiei electrice şi gazelor, precum şi a exporturilor de gaze.Potrivit reprezentanţilor AEI, chiar dacă anunţul este clar, majoritatea mesajelor transmise de reprezentanţii instituţiilor au fost cât se poate de confuze şi extrem de populiste, crescând neîncrederea şi îndepărtând posibilitatea apariţiei unei pieţe libere de gaze şi energie electrică în România.”Mesajele că UE nu ne obligă la nimic sau că ne obligă să eliminăm plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică, sunt la fel de false. Cerinţa Comisiei se referă exclusiv la piaţa angro, fără a exista o cerere concretă privind modul de plafonare a preţului la consumatorul final. Poate să existe o piaţă angro liberă (aşa cum cere Comisia) şi un preţ plafonat la consumatorul final cu actuala legislaţie din România. Că o astfel de schemă nu este în favoarea românului sărac este o altă temă.”, se mai precizează în comunicat.Astfel, neinformarea şi dezinformarea consumatorului, îl face pe acesta să nu fie proactiv, subliniază sursa citată.”Prima condiţie care permite unei firme să exercite un anumit control asupra preţului este situaţia în care consumatorii nu sunt informaţi sau informarea este imperfectă despre bunul pe care firma îl oferă. Pentru cumpărători, a încerca să obţină informaţii de piaţă implică pricepere, o cheltuială de timp, efort etc”, se mai menţionează în comunicat.Reprezentanţii AEI susţin că existenţa imperfecţiunii informaţiei printre cumpărători le dă posibilitatea vânzătorilor să introducă şi să menţină preţuri diferite pentru oferte similare de gaze.”Consider că imperfecţiunea informaţională joacă un rol mai important în situaţiile în care cererea faţă de bunul respectiv este inelastică în raport cu preţul. Cu cât inelasticitatea este mai mare cu atât cumpărătorul este mai puţin dispus să cheltuiască pentru a obţine cel mai bun preţ. Un efort mai mic din partea cumpărătorilor va avea ca efect scăderea presiunii exercitate asupra vânzătorilor de a oferi preţuri mici. Neinformarea şi dezinformarea consumatorului au stat la baza apariţiei aşa numiţilor “Băieţi Destepţi în energie”. Întrucât imperfecţiunea informaţiei este răspândită, este sigur că cumpărătorii vor face greşeli. Una dintre aceasta este achiziţionarea gazelor bazându-se pe ideea de continuitate şi tradiţie.”, a punctat Chisăliţă.
