Europarlamentara Diana Șoșoacă nu cedează. Și-a chemat și azi susținătorii ca să protesteze în fața Curții Constituționale a României, împotriva deciziei de a-i anula candidatura la alegerile prezidențiale. Mesajele propagate pe rețelele sociale de femeia politician și susținătorii săi sunt de sorginte legionară.
Decizia Curții Constituționale prin care Diana Șoșoacă este scoasă din cursa pentru alegerile prezidențiale generează valuri și ar putea conduce la proteste de stradă.
Inclusiv pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă, dar și pe rețelele de socializare este distribuită o invitație la protest sub sloganul folosit de legionari „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”
„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” este poezia pentru care comuniştii l-au condamnat la moarte pe poetul legionar Radu Gyr, în 1958.
Protestul este programat, marți, 8 octombrie, cu începere de la ora 09.00, în fața Curții Constituționale a României.
În fața Parlamentului au fost mobilizate efective ale Jandarmeriei și se instalează garduri de delimitare.
De ce a fost interzisă Diana Șoșoacă
Curtea Constituțională a României a publicat luni, 7 octombrie, motivarea hotărârii prin care a stabilit că Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinția României. CCR a admis sâmbătă, 5 octombrie, două contestații formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central de validare a candidaturii. Președinta partidului S.O.S. România nu mai are nicio cale de atac.
Hotărârea Curții a fost luată cu o majoritate de 5 la 2 (doi judecători au absentat), în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 146 alin. (1) litera f) din Constituție, a art. 11 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a art. 31 din legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României.
Istoria unei poezii care a făcut istorie: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” este poezia pentru care comuniştii l-au condamnat la moarte pe Radu Gyr, în 1958. Criticul literar Nicolae Manolescu face un istoric al poeziei şi arată că se face o confuzie între „legionarismul lui Gyr şi anticomunismul poeziei în cauză”. La rândul său, criticul literar Alex. Ştefănescu afirmă: „Dacă nu am şti că Radu Gyr a fost legionar în tinereţe, n-am vedea nimic legionar în această poezie”.
riticul Nicolae Manolescu recompune contextul în care Radu Gyr a scris poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”. Începuturile poetice din anii 1920 fuseseră ale unui tradiţionalist cuminte, „cântăreţ inocent al plaiurilor olteneşti”.
După ce a devenit membru în Garda de Fier, în 1935, Radu Gyr a scris imnul organizaţiei, „Sfântă tinereţe legionară”, şi alte imnuri şi ode întru cinstirea Căpitanului şi a oamenilor săi de nădejde. În 1933, a fost internat în lagăr, pedeapsă comutată în domiciliu obligatoriu şi, din nou, trimis în lagăr de oficialităţile carliste.
„Acest destin sinuos nu răspunde clar la întrebarea privitoare la ce l-a determinat să scrie instigatoarea poezie anticomunistă din 1958″, afirmă Nicolae Manolescu. „Cum poezia n-a fost publicată atunci”, revine Manolescu, „data nu poate fi precizată decât dacă luăm de bună informaţia că poetul a fost arestat în acel an (pentru a doua oară, după război) tocmai pentru a fi scris «Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!». Aşadar, pentru caracterul anticomunist şi nicidecum legionar al poeziei!”.
Criticul aminteşte că Gyr îşi plătise legionarismul cu zece ani de temniţă, între 1945 şi 1955, făcând parte din „lotul criminalilor de război”, când mai multe poezii ale sale, cu temă religioasă, au circulat clandestin în închisori. „Mama mea, incapabilă să spună pe dinafară o poezie şi fără un spirit religios pronunţat, mi-a recitat, când a ieşit din închisoare, «Iisus în celulă» a lui Gyr, atât de tare o impresionase”, îşi aminteşte Nicolae Manolescu.
Gyr a fost închis la Aiud, unde a compus poezii pe care deţinuţii le-au memorat şi pe care le-au transmis prin viu grai. Sub regimul comunist, a executat aproape 16 ani de detenţie, în condiţii grele, fără asistenţă medicală, deşi suferea de TBC şi de hepatită.
Radu Demetrescu-Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924, odată cu apariţia volumului „Linişti de schituri”. A colaborat la numeroase reviste ale vremii şi a fost membru important al Mişcării Legionare, pentru care a compus multe imnuri în versuri. Comuniştii l-au condamnat la moarte pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, scrisă în timpul colectivizării. Regimul a considerat că versurile instigă la luptă împotriva sistemului. Ulterior, pedeapsa i-a fost schimbată în 25 de ani de muncă silnică, din care a executat şase.
