În fiecare an, în ultima duminică din octombrie, România trece oficial la ora de iarnă, o practică menită să valorifice mai eficient lumina naturală pe parcursul sezonului rece. În 2024, această schimbare va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, noaptea va avea 25 de ore, oferindu-ne o oră suplimentară de somn. Totuși, efectele asupra organismului pot fi resimțite în moduri diverse, influențând somnul, dispoziția și funcțiile biologice. Ce reprezintă trecerea la ora de iarnă?
Ora de iarnă a fost introdusă pentru a asigura o utilizare mai bună a luminii naturale în timpul iernii, astfel încât diminețile să fie mai luminoase, deși serile se vor întuneca mai devreme. Această practică a fost implementată în România începând cu 1979 și continuă anual. În 2024, la ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, marcând trecerea oficială la ora standard.
Schimbarea orei poate părea un detaliu nesemnificativ, dar corpul nostru resimte acest ajustament. Ritmul circadian, responsabil de reglarea somnului și stării de alertă, este sensibil la astfel de modificări. Iată câteva dintre efectele posibile:
Dereglări ale somnului: Deși primim o oră în plus de somn, corpul nostru poate întâmpina dificultăți în a se adapta noului program. Persoanele care suferă de insomnie sau alte tulburări de somn sunt cele mai afectate.
Impactul asupra dispoziției: Reducerea orelor de lumină naturală în timpul serilor poate contribui la apariția stărilor de depresie și anxietate. Lumina naturală joacă un rol esențial în reglarea serotoninei, hormonul stării de bine.
Productivitatea: Schimbarea orei poate afecta concentrarea și performanța la muncă sau școală, în special în primele zile după tranziție.
Efecte fizice: Adaptarea la noul orar poate afecta și funcțiile fiziologice, inclusiv sănătatea cardiovasculară. Chiar dacă riscurile sunt mai mici comparativ cu trecerea la ora de vară, modificarea ritmului zilnic poate fi resimțită de unele persoane.
Cum să ne adaptăm la schimbarea orei?
Pentru a minimiza efectele neplăcute ale acestei tranziții, specialiștii recomandă câteva măsuri simple:
Ajustarea treptată a programului de somn: Încercați să vă culcați cu 15-20 de minute mai devreme în zilele dinaintea schimbării orei.
Expunerea la lumina naturală: Petreceți mai mult timp afară în timpul zilei, pentru a menține un ritm circadian echilibrat.
Evitarea stimulentelor: Reduceți consumul de cafea și alcool înainte de culcare pentru a îmbunătăți calitatea somnului.
Scurt istoric al orei de iarnă în România
Ora de iarnă a fost introdusă pentru prima dată în România în perioada interbelică, în 1932, însă a fost suspendată după cel de-al Doilea Război Mondial și reintrodusă în 1979. Practica are rădăcini în măsuri similare adoptate de alte țări europene, având ca scop eficientizarea consumului de energie prin utilizarea optimă a luminii naturale.
Schimbarea orei de iarnă din 2024, care va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, este mai mult decât o simplă ajustare a ceasurilor. Efectele asupra sănătății și ritmului nostru biologic sunt reale și nu trebuie ignorate. Prin măsuri preventive și o adaptare graduală, impactul negativ poate fi redus, permițându-ne să facem față mai bine acestei schimbări sezoniere.
