Mai mulți elevi maghiari din Harghita care au picat examenul de Bacalaureat la Limba și literatura română vor da Ministerul Educației în judecată. „Vor cere daune morale pentru că au fost discriminați”, a declarat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, care ne-a explicat în detaliu ițele întregului scandal.
Elevii etnici susțin la examenul de Bacalaureat mai multe probe decât elevii români. Pe lângă matematică, fizică, biologie, istorie etc, acești copii dau examen atât la Limba română cât și la Limba maternă. „Elevii maghiari, în timp ce la toate celelalte probe iau note de trecere, la Limba română primesc sub 5. Este motivul pentru care nu reușesc să ia Bacalaureatul, nu se pot înscrie la facultate și au viitorul din start compromis”, a explicat, pentru „Adevărul”, Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita.
Borboly Csaba, președintele C.J. Harghita: „Programa școlară trebuie simplificată”
Întrebarea care se pune este de ce au ajuns acești copii într-o astfel de situație? Mai ales că ei deja învață după o programă specială, simplificată față de cea pe care o au la dispoziție elevii români. „Programa, în cazul etnicilor maghiari este diferită, este mult mai ușoară, iar această reformă se produce de mai bine de 12 ani. Au inclusiv manuale diferite”, a explicat pentru „Adevărul” Bogdan Rațiu, profesor de limba română.
Atunci, care este motivul eșecului la examen? Cine este de vină? Copiii, pentru că nu au învățat suficient în cei 12 ani de școală? Părinții lor, pentru că, din motive diverse, nu vorbesc nici ei acasă, în familie, limba română? Profesorii, care nu se preocupă suficient? „Nici unii, nici alții. Statul român, prin Ministerul Educației, este singurul responsabil”, acuză Borboly Csaba.
Oficialul consideră că programa școlară după care învață elevii de etnie maghiară trebuie și mai mult simplificată, iar autoritățile refuză să ia măsuri în acest sens. „Acești copii își doresc să învețe limba română, însă au nevoie de o atenție specială, deosebită, au nevoie de o programă școlară adaptată nevoilor lor. Elevii nu pot ține pasul cu programa școlară actuală, oricât de mult și-ar dori. Ei nu fac altceva decât să memoreze niște cuvinte, să învețe pe dinafară niște concepte, dar dacă îi pui să vorbească românește, să ducă o discuție simplă în limba română, nu o pot face. Ei nu pot lega cuvintele între ele, ei nu pot vorbi în propoziții sau fraze”, mai spune politicianul.
Președintele Consiliului Județean Harghita avertizează că, în momentul de față, foarte mulți elevi maghiari știu să pună „Bună ziua”, dar nu înțeleg de fapt, ce spun. „Cum să ia examenul la Limba română când nimeni nu se preocupă să-i învețe limba? Ce se predă la școală în momentul de față nu este suficient și nu este adaptat nevoilor lor, iar în familie nu au cum să învețe din simplul motiv că nici părinții nu știu foarte bine română”, punctează Borboly Csaba, care atenționează că ne aflăm, de fapt, într-un cerc vicios.
„Vrem mai puține ore de Limba și literatura Română și mai multe de comunicare”
Președintele Consiliului Județean este de părere că cele trei ore pe săptămână de Limba română, pe care elevii le au la liceu, ar trebui să se reducă la două. „Iar cea de-a treia oră să fie dedicată strict comunicării în limba română. Mai mult, materia ar trebui periată, simplificată, să renunțăm la termeni și concepte inutile, care nu îi vor ajuta vreodată pe copii. De ce ar trebui, de exemplu, să învețe un copil maghiar arhaisme în limba română? La ce îi ajută? În schimb, l-ar ajuta extrem de mult să învețe să comunice mai bine, să vorbeasă, să se exprime. Evident, trebuie să știe lucruri de bază, cine este Eminescu sau Ion Creangă, să aibă o cultură generală căci, totuși, trăim în România. Dar, înainte de orice, acești copii au o nevoie reală a de învăța să comunice, să vorbească în Limba română”.
Oficialul a precizat că elevii maghiari nu doresc la Bacalaureat subiecte mai ușoare sau speciale. Ei vor să învețe limba română în școală, începând cu clasele mici, de la grădiniță și clasa pregătitoare, în așa fel încât la Bacalaureat să poată face față cerințelor. Borboly Csaba a declarat că elevii de etnie maghiară sunt supuși discriminării, iar o decizie în acest sens a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție. „Însă de un an de zile ministerul nu face nimic în acest sens. Așa că 17 elevi care să dea în judecată Ministerul este un număr foarte mic. Ar fi trebuit să fie sute de fapt care să-și apere drepturile. Procesul este următorul pas al acestor copii care vor cere daune morale”.
Avocatul elevilor: „Copiii maghiari sunt discriminați”
Szikszai Tamas, avocatul care va reprezenta în instanță elevii afectați de rezultatele negative la examenul de Limba și literatura română a declarat că „avem din luna mai 2023 o decizie definitivă a Înaltei Curți, care a constatat în mod evident și definitiv existența unei discriminări la acest nivel, în procesul de învățare a limbii române pentru copiii de etnie maghiară. O astfel de decizie ar fi trebui să fie urmată de măsuri la nivelul organelor abilitate prin care să se încerce rectificarea sau îmbunătățirea acestei situații. Având în vedere că premisele discriminării au fost constatate, se bucură de autoritatea de lucru judecat, următorul demers îl constituie intentarea unei acțiuni în justiție prin care vom obliga Ministerul Educației la plata unor daune morale”.
Demersul grupului de elevi se află în faza premergătoare, iar avocatul acestora a declarat că dreptul la acțiune se prescrie în trei ani, estimându-se că vor fi parte a acțiunii în instanță și elevi care au susținut examenele în anii precedenți. Elevii cer să existe și posibilitatea de a susține în cadrul Bacalaureatului o probă de Limba și literatura română cu statut diferențiat față de proba pentru majoritate.
Profesorii, între ciocan și nicovală
Există, în momentul de față o programă specială pentru copiii de etnie maghiară, dar, spune președintele Borboly Csaba, aceasta nu funcționează. „Ministerul a aprobat o programă specială pentru minoritatea maghiară, dar care nu funcționează. Au intrat copii în clasa a VIII-a învățând din clasa I pe această programă, însă nu s-au văzut și rezultatele. Înseamnă că programa aceasta nu este bine concepută. Și profesorii, la rândul lor se chinuie. În teorie, ei trebuie să predea ce este obligatoriu, să respecte programa. În practică, ei lucrează cu copii care nu au cunoștințe de bază. Nici pentru profesori nu este corect, căci sunt obligați să se adapteze acestei situații aberante. Ei sunt obligați să apeleze la tot soiul de artificii ca să găsească o portiță de comunicare cu acești copii. Lucrează mai mult, se pregătesc mai mult, gândesc propriile cursuri, materiale, se descurcă fiecare cum poate. Ei trebuie să predea ce este ,după care trebuie să-și facă timp să-i învețe pe copii să înțeleagă ce li se predă”.
Profesorul Bogdan Ratiu vine însă cu un contra-argument: „Ministerul a alocat destul de multe fonduri pentru formarea profesorilor, în așa fel încât ei să poată preda după această programă. Au făcut și ghiduri gratuite, iar dascălii au acces la tot felul de resurse pe care să le folosească la clasă”.
Demeter Levente, inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar Harghita a precizat că începând cu acest an școlar examenul de Bacalaureat se va susține în mod diferențiat, așa cum se susține și cel de Evaluare Națională. Bogdan Ratiu, profesor de limbă română, a explicat în detaliu: „În luna noiembrie ar trebui să apară modelul de subiect după care vor fi evaluați copiii care sunt la secția maghiară. Deci, acum, suntem în procesul acestei transformări. În momentul de față, cred că disciplina Limba și literatura română pentru secția maghiară este așa cum etnicii maghiari s-au dorit. Vor avea alte subiecte, mai ușoare, pentru că și programa de liceu este diferită și mult mai ușoară față de cea a elevilor români”.
Expert în educație: „Ultima oară când am citit Constituția, limba oficială era Limba română”
Marian Staș, expert în educație este de părere că „situația nu este așezată cum trebuie. Asta e limpede. S-ar putea însă ca responsabilitatea să fie împărțită. Sigur, ei sunt cetățeni români, dar nu vorbesc mai deloc limba română și atunci este evident că au impedimente în a comunica, a înțelege etc. Este foarte rău, pentru că sunt cetățeni ai acestei țări. Ultima oară când eu am citit Constituția, limba oficială era Limba română”.
Marian Staș consideră că în această chestiune „e nevoie de doi pe ringul de das. Și dacă tu acasă, părinte, te pui de-a curmezișul, și-o dai cu nu și nu cu limba română, atunci e o problemă. Dar este și o responsabilitate a statului. E a nu știu câta oară când statul funcționează rigid și nu oferă toate resursele posibile din motive de tratament cu bocancii. Primul aspect esențial o reprezintă planul cadru croit prost și, în al doilea rând, resursa umană inadecvat pregătită. Ne aflăm în fața unui cancer lent, care se perpetuează an de an și uite că mai explodează mămăliga ungurească din partea unor copii care au decis că vor să facă altfel”.
Din punct de vedere al sistemului, mai spune Marian Staș, e limpede că aici tema esențială o reprezintă „un model curricular, un conținut și planuri cadru inadecvate structural pentru nevoi mai deosebite, cum sunt cele ale acestor copii”.
