Pentru a preveni producerea de accidente, oprirea vehiculelor este interzisă în anumite zone. Fie pentru că vizibilitatea este redusă, fie pentru că în acele locuri e un pericol mai mare de a se produce un eveniment rutier. În ce situații oprirea este interzisă
Conform legii rutiere, oprirea este interzisă:
în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă”;pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 50 m înainte şi după acestea;pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, precum şi pe viaducte;în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;în intersecţii, inclusiv cele cu circulaţie în sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei;în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţiile „Drum îngustat”, „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”;pe pistele pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de 50 m de acestea, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată;pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor expres şi a celor naţionale europene (E);pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor;în locurile unde este interzisă depăşirea. În ce situații staționarea este interzisă
Staționarea este considerată orice oprire voluntară a unui vehicul pentru o durată mai mare de 5 minute.
Codul Rutier stabilește mai multe cazuri în care șoferii nu au voie să staționeze:
în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării;pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;în pante şi în rampe;în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, ori indicatorul cu semnificaţia „Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.
Dacă se constată că un șofer e oprit neregulamentar, acesta poate primi 4 sau 5 puncte de amendă. Adică o sancțiune cuprinsă între 660 și 825 lei.
În plus, conducătorul auto care lasă mașina într-o zonă unde staționarea nu e permisă poate fi sancționat și pentru parcare neregulamentară. Abatere care se sancționează cu 2 sau 3 puncte de amendă, adică între 330 și 495 lei.
Codul Rutier 2024: Primești amendă dacă rămâi cu mașina în pană?
Legea interzice oprirea voluntară a autovehiculelor în anumite zone.
Însă, atunci când se produce o defecțiune tehnică, mașina face pană sau se produce un incident, este considerată oprire involuntară.
Așadar, conducătorul auto nu va fi sancționat pentru oprire sau staționare neregulamentară.
Însă, și în astfel de situații, șoferii au o serie de obligații, conform Codului Rutier 2024.
Ce obligații au șoferii când rămân cu mașina în pană
Când apare o defecțiune, recomandat este să scoți mașina în afara drumului sau cât se poate de mult în afara părții carosabile. S
„Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligaţi să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de presemnalizare”, stabilește Art. 189 (1) din legea 195/2002.
Triunghiul reflectorizant se instalează în spatele vehiculului şi pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta.
În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât, şi în această situaţie, să poată fi observat din spate.
„Dacă vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului”, mai precizează legea.
De asemenea, legea interzice șoferilor sau pasagerilor să lase portierele mașinii deschise, dacă vehiculul a rămas în pană.
