Moșii de toamnă (Sâmbăta morților) reprezintă ziua în care se face celebrarea sufletelor celor adormiți. În calendarul ortodox, această celebrare se ține înainte de începerea Postului Crăciunului, de obicei în prima sâmbătă din luna noiembrie sau în ultima din luna octombrie. Nu mulți știu însă că Moșii de toamnă sunt asociați cu Sfântul Dumitruși în popor se mai numesc și “Moșii de Sumedru”.
Sărbătoarea „Moşilor de toamnă” – cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Morților – reprezintă ziua în care se face pomenirea celor adormiți.
În această zi se fac rugăciuni pentru comemorarea sufletelor celor plecați dintre noi. Conform rânduielilor bisericești, creștinii așează ofrande pe mormintele celor dragi, se aprind lumânări și tămâie lângă crucea celor plecați dintre noi, pentru a le veghea somnul. De asemenea, se dau pomeni oamenilor necăjiți.
Ce se împarte de Moșii de toamnă?
Cu această ocazie, românii pregătesc mai multe produse frumos așezate într-un coș pentru a le duce la biserică și a fi sfințite. Printre aceastea se numără, în funcție și de zona din care provin, următoarele:
– o farfurie cu colivă și pahare din plastic cu colivă pentru a fi ulterior împărțite
– prescure sau colac împletit
– o sticlă de vin
– lumânări
– pachete cu divsrese alimente de împărțit (fructe, legume, dulciuri, mâncare gătită în casă)
Există, de asemenea, și o listă scurtă cu produse ce nu se împart de Sâmbăta Morților. Aici intră alcoolul și țigările, dar și obiecte care i-au aparținut cândva persoanei decedate.
Tradiții și obiceiuri
Moșii de toamnă au o serie de tradiții și superstiții pe care oamenii le țin pentru a avea noroc și sănătate. Tradiția spune că în această zi este bine să fim împăcăți cu toți oamenii, să fim îmbrăcați curat, iar femeile să aibă capul acoperit. De asemenea, în această zi nu este bine să spălăm haine sau să facem alte munci. În zilele de pomenire, în timpul ritualului, tămâia trebuie să ardă din belșug, iar preotul să tamâieze ofrandele și mormintele celor pomeniți. Tămâia aprinsă reprezintă, de asemenea, încrederea în viață veșnică. Tradiția creștină spune, de asemnea, că ofrandele oferite pentru sufletul celui adormit au puterea să mijlocească pe lângă Dumnezeu pentru iertarea unor păcate, săvârșite de acesta cu gândul sau cu fapta, în timpul vieții. De Sâmbătă Morților, finii se duc la nași cu colăcei. Obiceiul anticipează darul colacilor mari, pe care finii îl vor duce nașilor de Crăciun.
Superstiții
– În popor se spune că de Sâmbăta Morților, cei adormiți coboră pe pământ și colindă neîncetat noaptea.
– Se mai zice că e bine să nu vă certați azi, și să nu se spele haine azi sau să se facă munci prin casă.
– Femeile nu trebuie să dea cu mătura ca praful ridicat să nu ajungă în ochii celor adormiți și nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea răposaților.
– Se fac pachete cu mâncare și se oferă pomană (împărțeală, se numește în zona de sud a României) cu mâncare gătită.
– Tradiţia spune că în această zi este bine să fiți împăcaţi cu toţi oamenii, să fiți îmbrăcaţi curat, iar femeile să aibă capul acoperit.
– De asemenea, în această zi nu este bine să spălați haine sau să faceți alte activități ce țin de gospodărie.
– Gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.
– Credincioșii se roagă atât pentru cei din iad, cât și pentru cei din rai.
– Se dă pomană mâncare gătită; se spune că sufletele morţilor coboară pe pământ
– Nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat.
