Odată cu posibilitatea întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă, lumea ar putea asista la o reorientare radicală a politicii externe a Statelor Unite.
Trump, cunoscut pentru stilul său imprevizibil și viziunea sa izolaționistă, pare decis să pună în aplicare o diplomație personalizată în relația cu președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina. Magnatul american, acum în vârstă de 78 de ani, a declarat că „acest conflict nu ar fi trebuit să înceapă” și că intenționează să își folosească relația directă cu Putin pentru a negocia pacea.
Potrivit lui Leon Aron de la American Enterprise Institute, Trump ar putea încerca o abordare diplomatică neconvențională, bazată pe întâlniri față în față și apeluri la concesii reciproce. Strategia sa pare a fi orientată către un „dialog personal” cu Putin, în care să se propună un compromis prin intermediul unor discuții informale. Totuși, experții avertizează că asemenea eforturi ar putea întâmpina dificultăți, având în vedere poziția fermă a Rusiei în Ucraina și implicațiile politice din partea Congresului american.
Tensiuni anticipate cu aliații europeni și NATO
Relațiile Statelor Unite cu aliații europeni ar putea fi supuse unor noi tensiuni sub administrația Trump. Acesta și-a exprimat deseori nemulțumirea față de contribuțiile financiare ale aliaților europeni la NATO, pe care le consideră insuficiente, și a sugerat că aceștia se bazează excesiv pe sprijinul american pentru securitate. Prin comparație, mandatul președintelui Biden a fost axat pe consolidarea alianțelor globale, iar o revenire a lui Trump ar putea semnala o nouă etapă în politica externă a Statelor Unite, marcată de o viziune „America înainte de toate”.
Abordarea lui Trump față de China se remarcă printr-o combinație de retorică dură și o relație personalizată cu președintele Xi Jinping. Cu toate acestea, administrația sa ar putea favoriza o „coexistență pașnică”, așa cum a declarat recent Beijingul. În America Latină, planurile lui Trump de a limita imigrația prin expulzarea masivă a imigranților ar putea genera tensiuni regionale, mai ales cu liderii de stânga din Brazilia și Columbia, care au preluat recent puterea.
Un „Trump 2.0” cu mai multă libertate de acțiune
Potrivit lui Brian Finucane de la International Crisis Group, o a doua administrație Trump ar putea fi semnificativ diferită de prima, având mai puține restricții interne. În absența unor oficiali din primul mandat care să limiteze deciziile sale, Trump ar putea să acționeze mai decisiv în domeniul apărării Taiwanului sau în relațiile cu China.
Trump și-a exprimat sprijinul puternic pentru Israel și premierul Benjamin Netanyahu, ceea ce ar putea întări alianțele în regiune. Trump ar putea, de asemenea, să pună presiuni mai mari asupra Iranului, încurajând atacuri asupra instalațiilor nucleare ale Teheranului, pe fondul tensiunilor recente. În plus, el ar putea facilita recunoașterea Israelului de către alte state arabe, continuând astfel inițiativele Acordurilor de la Abraham, care au normalizat relațiile dintre Israel și mai multe țări arabe.
O posibilă reîntoarcere a lui Donald Trump în funcția de președinte ar marca o schimbare importantă în politica externă americană, caracterizată de o viziune izolaționistă și de o abordare directă și personalizată a relațiilor internaționale.
