Recent, cercetătorii din domeniul istoriei și al arheologiei au adus în atenție o teorie fascinantă cu privire la data nașterii lui Iisus Hristos, contestând tradiția binecunoscută care plasează acest eveniment pe 25 decembrie 1 î.Hr. Prin analiza detaliată a unor documente istorice, a calendarului evreiesc și a fenomenelor astronomice, oamenii de știință sugerează noi date și contexte care ar putea revela adevărata perioadă în care s-ar fi născut figura centrală a creștinismului. Această descoperire nu doar că provoacă paradigmele existente, dar deschide și noi căi de explorare în înțelegerea contextului istoric și cultural al acelei epoci.
În ultimele decenii, cercetările științifice și istorice au adus la lumină o serie de informații surprinzătoare despre viața și evenimentele cheie asociate cu figura emblematică a lui Isus Hristos. Printre aceste descoperiri, o echipă de oameni de știință a reanalizat datele istorice și astrale, ajungând la concluzia că data nașterii lui Isus nu coincide cu celebrarea tradițională din 25 decembrie.
Experții spun că Isus ar putea fi semnificativ mai în vârstă decât s-ar aștepta majoritatea oamenilor, datând nașterea lui încă din secolul I î.Hr.
Pe baza înregistrărilor astronomice antice, experții susțin că Isus s-a născut probabil în primăvară. Și, deși ar putea părea șocant că Hristos s-a născut „înainte de Hristos”, confuzia poate fi urmărită până la o eroare clericală veche de 1.500 de ani.
Profesorul Lawrence Mykytiuk, de la Universitatea Purdue, a declarat pentru MailOnline: „Rămâne un fapt umilitor că, în ciuda diferitelor afirmații, nimeni în vremurile moderne nu este cu adevărat sigur de anul exact al nașterii lui Isus”.
Expertul se bazează pe faptul că, pentru un om născut în clasa țărănească, în acele vremuri, nu ar exista nicio înregistrare a nașterii sale.
Potrivit profesorului Mykytiuk, cea mai bună dovadă pe care o avem pentru a ne da seama când s-a născut cu adevărat Iisus este să relaționăm viața lui cu personaje celebre care au lăsat în urmă o mulțime de dovezi.
O referință cheie la care se referă oamenii de știință este viața regelui Irod cel Mare al Iudeii, care a fost numit de Roma să conducă ținuturile, inclusiv Betleem și Ierusalim, începând cu anul 37 î.Hr.
Potrivit Bibliei, când a auzit că „Regele evreilor” era pe cale să se nască, Irod a hotărât ca toți băieții evrei sub doi ani să fie uciși.
Calendarul complet al sărbătorilor legale în 2025. Când ne vom putea bucura de libere anul viitor
Dacă acest lucru este adevărat, atunci Isus trebuie să se fi născut cu cel puțin doi ani înainte de moartea regelui Irod.
Din fericire pentru noi, există o mulțime de surse contemporane care oferă dovezi despre viața și moartea regelui Irod, cum ar fi vastele „Antichități evreiești” ale istoricului evreu Flavius Josephus, care a fost scrisă la doar 60 de ani după moartea lui Isus.
În mod critic, Josephus ne spune că a existat o eclipsă de lună cu puțin timp înainte de moartea lui Irod. Aceasta s-ar putea referi la patru date posibile: 15 septembrie 5 î.Hr., 13 martie 4 î.Hr., 10 ianuarie 1 î.Hr. și 29 decembrie 1 î.Hr.
„Iosif ne spune și în două locuri că Paștele evreiesc a avut loc la scurt timp după moartea lui Irod cel Mare. Pentru că Paștele se sărbătorește primăvara; Septembrie, ianuarie și decembrie sunt excluse”, spune profesorul Mikytiuk.
Aceasta ne spune că regele Irod trebuie să fi murit la scurt timp după 13 martie 4 î.Hr.
Pe baza acestui calcul, majoritatea cercetătorilor datează anul nașterii lui Iisus în jurul anilor 4-6 î.Hr., ceea ce ar însemna că, de fapt, am putea trăi în anul 2029 î.Hr (aproximativ).
Data nașterii lui Iisus, pusă sub semnul întrebării
Prima referire reală la 25 decembrie ca data nașterii lui Isus apare la mijlocul secolului al IV-lea d.Hr. într-un almanah roman care enumeră datele morții diverșilor martiri creștini.
Cu toate acestea, cei mai mulți cercetători sunt de acord că această dată probabil nu are nicio legătură cu ziua reală a nașterii lui Isus.
„Este cel mai puțin probabil ca Isus să se fi născut în vreo zi a lunii decembrie, cu atât mai puțin în 25 decembrie, pentru că „erau păstori care trăiau pe câmp, care își păzeau turmele noaptea”, spune profesorul Mykytiuk.
„În timpul iernii, ciobanii țineau oile în stână pentru a se proteja pe ei înșiși și oile lor de intemperii”.
Un alt punct cheie este că iarba cu care se hrăneau oile era cea mai abundentă în martie, înainte de a fi pârjolită de căldura soarelui.
„Acest fapt de iarbă abundentă în martie se potrivește cu eclipsa de lună care a avut loc cu puțin timp înainte de moartea lui Irod cel Mare”, spune profesorul Mykytiuk.
„Cea mai restrânsă dată la care se poate ajunge cu încredere pentru nașterea lui Isus pare să fie luna martie, în anii 6, 5 sau 4 î.Hr.”.
În căutarea unui răspuns mai precis, unii savanți au urmat exemplul celor trei magi și au privit spre stele. În Evanghelia după Matei, cei trei Magi Îl caută pe Isus urmând „steaua Lui în Răsărit”.
Mulțumită înregistrărilor atente ale astronomilor chinezi asupra cerului nopții, avem o mulțime de indicii pentru ceea ce ar putea fi această stea.
În anul 5 î.Hr., astronomii din dinastia Han au înregistrat trecerea unei „stele mătură” care a parcurs cerul timp de 70 de zile.
Deși cometei nu i-a fost atribuit un nume exact, profesorul Colin Humphreys, un fizician de la Universitatea din Cambridge, crede că aceasta a fost Steaua din Bethleem.
„Conform înregistrărilor chineze, steaua a apărut în primăvara anului 5 î.Hr., în concordanță cu Evanghelia după Luca, spunând că erau păstori afară pe câmp, care își priveau oile noaptea, așa cum fac primăvara. Orice cometă care este vizibilă cu ochiul liber timp de peste 70 de zile trebuie să fie foarte strălucitoare, nu am văzut o cometă luminoasă ca aceasta în timpul vieții noastre”, a declarat profesorul Humphreys.
Biblia îi descrie pe înțelepți drept „Magi”, cuvântul antic pentru astronomii care ar fi fost mult mai interesați de mișcarea planetelor decât de trecerea stelelor căzătoare sau a cometelor.
La momentul nașterii lui Isus, acum aproximativ 2.000 de ani, una dintre principalele teorii științifice ale vremii era ideea că mișcarea planetelor ar putea fi folosită pentru a prezice evenimentele de pe Pământ.
Jupiter, în special, a fost asociat cu regalitatea, așa că orice evenimente rare asociate cu planeta ar fi putut fi declanșatorul căutării magilor pentru un nou rege.
După cum se întâmplă, în anul 6 î.Hr. a avut loc un eveniment astronomic extrem de rar numit triplă conjuncție. În timpul acestui eveniment, Jupiter și Saturn s-ar fi apropiat pe cer de trei ori într-o perioadă foarte scurtă.
Cel mai important, pe 17 aprilie, Jupiter ar fi răsărit înaintea soarelui într-un eveniment numit răsărire heliacă înainte de a trece în spatele Lunii. Istoricul american Michael Molnar sugerează că acest lucru ar fi fost văzut ca un semn deosebit de de bun augur, poate vestind o naștere regală.
Dacă relatarea biblică despre Steaua din Betleem este corectă, atunci aceasta ar putea data nașterea lui Isus în primăvara anului 7 î.Hr.
Deci, fie că a fost o cometă în vizită sau o aliniere planetară rară, toate dovezile arată că primăvara, mai degrabă decât iarna, este cel mai probabil data nașterii lui Isus.
