Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale ridică semne de ilegalitate. Motivarea deciziei din data de 6 decembrie, când românii din diaspora mergeau la vot, a fost argumentată pe baza unei decizii a Comisiei de la Veneția care a fost adoptată pe 7 decembrie.
Cei 9 judecători au scris în motivare: “Statul trebuie să facă față provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale, a se vedea, în acest sens, și pct.14, 17 și 20 din Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept Comisia de la Veneţia, la 6 decembrie 2024”.
În realitate, documentul la care se referă judecătorii CCR a fost adoptat pe 7 decembrie de Comisia de la Veneția, unde membră este Iulia Scântei. Declarația adoptată de forul european se referă la campaniile electorale viitoare în format digital, iar aceste reguli nu au fost în vigoare în perioada campaniei electorale din România.
Iulia Scântei a fost numită în 2022 judecător la Curtea Constituțională de către Parlament, după ce a fost susținută de Partidul Național Liberal. Ea era președinta Comisiei Juridice din Senat, în momentul numirii și se afla la al doilea mandat de senator. Scântei este de profesie notar public, dar a ocupat mai multe poziții în ministerul justiției. Ascensiunea politică a Iuliei Scântei s-a intersectat cu cea a lui Tudor Chiuariu, fost ministru al justiției, condamnat în 2014 la închisoare cu suspendare în dosarul Poșta Română.
În ianuarie 2007, Chiuariu, promovat la rândul său de fostul şef al PNL Relu Fenechiu, a cooptat-o pe Scântei la Departamentul de Luptă Antifraudă pe care-l conducea.
După ce a fost numit ministru al Justiţiei, Chiuariu a luat-o după el şi pe Scântei la Autoritatea centrală. Anterior, Scântei era consilier la o societate de asigurări. Astfel, în intervalul aprilie 2007 – mai 2008, Scântei a fost consilier al lui Chiuariu, ulterior şi secretar general al ministerului justiției.
Scântei a făcut parte și din comisia înfiinţată de fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, şi a intrat în arhiva SIPA de 9 ori. Acesta preciza că niciunul dintre membri nu avea permisiunea de a intra singur în zona dosarelor clasificate.
În 2017, Ministerul Justiţiei a publicat lista celor care au avut acces în arhiva SIPA după desfiinţarea acesteia, unde au fost consemnate 22 de vizite. Pe listă apare şi numele Iuliei Scântei.
Ludovic Orban spunea în 2017 că nu ştie dacă Iulia Scântei avea dreptul legal să consulte arhiva SIPA. Orban a declarat: Nu o cunosc foarte bine, m-am trezit cu ea pe listă, fără să ştiu că este de fapt membră PNL.
