Între anii 1979 și 1986, România a fost martora unei inițiative neobișnuite și controversate în cadrul Școlii de ofițeri de Securitate de la Băneasa, actuala Academie de Poliție: înființarea unei secții specializate în spionajul sexual. Într-o perioadă marcată de tensiuni politice și de un regim autoritar, această instituție a avut rolul de a pregăti 1.800 de experți în arta seducției, care au operat în cadrul unor misiuni sub acoperire, pentru a obține informații sensibile din rândul inamicilor politici sau al potențialelor amenințări externe.
Conform dezvăluirilor făcute de fostul general de Securitate Ioan Mihai Pacepa, această secție instruia tineri bărbați și femei în arta seducției. Scopul era să obțină informații de la persoane vulnerabile din punct de vedere emoțional. Pacepa relata că acești ofițeri de spionaj sexual „reușeau să-i facă pe subiecți să se îndrăgostească de ei”, considerându-se că această metodă era una dintre cele mai eficiente în obținerea de informații.
În perioada postbelică, existau mai multe centre de formare pentru astfel de agenți. Două dintre locații erau Brașov și lângă București, unde cursanții învățau tehnici avansate de manipulare și spionaj prin seducție.
„În aceste locaţii se ţineau cursuri speciale de 6 luni, 12 luni sau 18 luni, unde absolvenţi de studii superioare, exclusiv, erau învăţaţi cum să fure informaţii de specialitate de la duşmanii ţării, desigur, după ce în prealabil semnau pactul cu structurile de Securitate”, a povestit pentru Libertatea, un ofițer care a condus o astfel de rețea de spionaj pentru România.
Avertismentul spionilor germani: „În cel mult șase ani, Rusia va ataca NATO”
Acești absolvenți nu deveneau angajați oficiali ai statului.
Ei acționau pe cont propriu, fiind remunerați din fonduri secrete, iar cei cu un aspect fizic atrăgător erau adesea trimiși să seducă persoane influente pentru a obține informații valoroase.
„Aceștia nu doar că trebuiau să fie bine educați, dar și stilați, pentru a putea atrage și manipula țintele cu succes”, explica fostul agent.
Școala de spioni sexuali de la Băneasa
În 1978, Ion Mihai Pacepa, fostul adjunct al direcției de spionaj extern a României, l-a trădat pe Nicolae Ceaușescu și a fugit în Statele Unite, unde a dezvăluit toate informațiile pe care le avea despre activitățile de spionaj românești.
În încercarea de a răspunde acestei trădări, Ceaușescu a decis să reorganizeze structurile de spionaj, inclusiv secția dedicată spionajului sexual.
Astfel, spionii sexuali din instituțiile de învățământ de la Brănești și Brașov au fost adunați și transferați într-o nouă secție a școlii de ofițeri de securitate de la Băneasa. Prostituția ca formă de activitate în serviciile secrete a intrat într-o nouă etapă în țara noastră.
Începând cu 1979, termenul de „spioni sexuali” a fost înlocuit cu cel de „ofițeri de securitate specializați în tehnici sexuale”, aceștia fiind remunerați oficial din bugetul de stat.
Între 1979 și 1986, când a fost închisă, școala de ofițeri de sex de la Băneasa a pregătit aproximativ 1.800 de specialiști în acest domeniu.
Misiunea principală a acestor ofițeri era infiltrarea în cercuri influente pentru a obține informații confidențiale.
Un exemplu semnificativ al activității lor a fost observat la restaurantul hotelului București, unde, în fiecare seară, câteva femei ocupau o masă lângă intrare.
Acestea nu erau prostituate obișnuite, ci absolvente ale unei secții speciale, angajate să obțină informații valoroase.
Din rândul absolvenților, aproximativ 8% au fost trimisi în străinătate, la ambasadele și consulatele României. Aceștia erau cei mai inteligenți dintre studenții XXX.
Celelalte, în special femeile, au devenit ofițeri sub acoperire în hoteluri, baruri și alte locuri frecventate de străini, având scopul de a-i interoga.
1986: Declanșarea declinului și transformarea agenților
După desființarea secției, în 1986, majoritatea absolvenților acestei școli au ajuns să lucreze în baruri și hoteluri de lux, însă o parte dintre ei și-au schimbat traseul profesional după Revoluția din 1989.
„Unii dintre acești agenți, cei mai norocoși, au devenit oameni de afaceri și lideri politici marcanți”, a dezvăluit fostul ofițer.
Ion Mihai Pacepa, fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe, adică serviciul de spionaj al României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu, a solicitat azil politic în 1978 în Statele Unite. Ulterior, a colaborat cu comunitatea de informații a SUA în diverse operații împotriva fostului bloc sovietic. El a făcut publice mai multe detalii despre spionii sexuali pregătiți în România.
