Începutul anilor 2020 a fost dominat de momente virale. Cu omniprezența smartphone-urilor și viteza rețelelor sociale, indiferent dacă sunt filmate pe telefoane, decupate din emisiuni TV sau produse în grabă pentru platforme, videoclipurile scurte au ajuns la milioane de utilizatori într-o clipă. Faima a venit peste noapte, cu platforme precum TikTok și Instagram.
Și totuși, oricât ar fi de tentantă, această cultură a faimei instantanee este trecătoare, iar creatorii care pentru scurt timp au crescut vertiginos se luptă să-și mențină relevanța. Misiunea lor e imposibilă, anunță Marian Salzman, unul dintre cei mai urmăriți trendspotteri ai ultimilor ani.
Pentru anul care vine, Marian semnalează trenduri noi, în armonie cu noua tendință a omenirii spre viața trăită pe-ndelete. Așa numitul slow living. Nimic nu se mai întâmplă în viteză, de la călătoriile la pas, pe trasee care evită autostrăzile sau drumurile de mare viteză, până la… redescoperirea ritualului ceaiului – o băutură cu proprietăți curative și mult mai conectată cu vechile tradiții. Iată cum arată lista celor 10 trenduri pentru 2025:
TRENDUL 1: FRAGMENTAREA „SATULUI GLOBAL”. Globalizarea este înlocuită cu regăsirea identității. Păstrarea diversității culturale este noul obiectiv, prin menținerea în viață a limbilor pe cale de dispariție, păstrarea tradițiilor meșteșugărești străvechi și conservarea arhitecturii, inclusiv cu ajutorul AI.
TRENDUL 2: PUNEREA LA ADĂPOST. Casa devine un refugiu din calea haosului și a incertitudinii. Valoarea ei sentimentală și financiară crește odată cu preocuparea față de schimbările climatice.
TRENDUL 3: CLIMA, O MISIUNE PERSONALĂ. Oamenii își asumă protejarea naturii pe cont propriu. Tot mai mulți fac schimbări pentru a reduce deșeurile, emisiile de CO2 și își pregătesc locuințele să reziste la amenințările de mediu.
TRENDUL 4: DISPARE CULTURA HUSTLE. Angajații își revendică dreptul la odihnă, la reflecție, și recuperare, viața nu mai e doar un cumul de sarcini. Apare o nouă abordare a afacerilor care pune accentul pe viață în detrimentul muncii și include „zero rușine” pentru acțiuni precum dormitul și luarea de pauze.
TRENDUL 5: APĂRAREA PRAGMATISMULUI. Ne concentrăm mai puțin pe mari idealuri și aspirații și căutăm soluții simple și eficiente. Într-o lume tot mai complexă, oamenii se îndreaptă către spiritul practic și raportări echilibrate.
TRENDUL 6: REVENIREA „FAIMEI LENTE”. Există un apetit tot mai mare pentru „faimă lentă”, o întoarcere la ideea că autenticitatea, profunzimea și substanța contează mai mult decât gratificarea instantanee. Această tendință face parte dintr-o schimbare globală mai largă în care răbdarea și substanța sunt în curs de reevaluare. Renaște conținutul de lungă durată, cu conexiune autentică, impact semnificativ și un angajament față de creșterea pe termen lung. TRENDUL 7: ÎNGRIJIREA VIEȚII. Asistența medicală trece de la un model reactiv la unul proactiv, care pune accent pe îngrijirea și prevenirea continuă, cu ajutorul tehnologiei. Această nouă paradigmă devine esențială pe măsură ce populațiile lumii îmbătrânesc.
TRENDUL 8: ÎNCETINIREA EVOLUȚIEI TEHNOLOGICE. Această schimbare este o reacție la creșterea dependenței de tehnologie, alienarea socială și gropile de gunoi pline de deșeuri electronice. Oamenii intră în mișcarea „slow tech” – acordă prioritate granițelor digitale, bunăstării și durabilității.
TRENDUL 9: A.I. CA MUZĂ. Pe măsură ce trecem în 2025, vom vedea mult mai multe experimente cu inteligența artificială ca instrument nu doar pentru automatizare, ci și pentru îmbunătățirea creativității, în special pe platformele media, ca YouTube Studio sau chiar Pinterest.
TRENDUL 10: ÎNCĂRCAREA CU BUCURIE. După un sfert de secol marcat de terorism şi conflict militar, schimbări climatice, polarizare și extremism sporit, o pandemie globală, instabilitate economică, migrație în masă și înstrăinare socială, oamenii sunt însetați de bucurie. Practica recunoştinţei este un alt trend care a prins în ultimii ani.
“Mai puțin cinism și resemnare. Mai mult optimism și momente de încântare. Le-am câștigat”, crede Marian Salzman.
