Paștele este una dintre cele mai mari și mai importante sărbători ale creștinătății. Spre deosebire de alte praznice, Învierea Domnului nu are o dată fixă, ea fiind modificată de la un an la altul, în funcție de caluclele efectuate de Sfântul Sinod.
Postul Paștelui are o durată de 48 de zile și este cel mai lung și mai aspru post din an, deoarece în toată această perioadă sunt doar două dezlegări la pește. Acesta ne amintește de postul pe care Iisus Hristos l-a ținut timp de 40 de zile, înainte de a-și începe misiunea Sa pe pământ, și este un mijloc de curățire sufletească și trupească.
În 2025, Postul Paștelui începe de luni, 3 martie, și se încheie duminică, 20 aprilie, chiar în Duminica Învierii Domnului. În această perioadă, credincioșii care țin post nu vor consuma alimente de origine animală precum carne, ouă, brânză sau lapte și vor mânca numai produse vegetale.
Cu o săptămână înainte de începerea postului, pe 23 februarie, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, se lasă sec de carne. În săptămâna următoare, cunoscută și ca Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, credincioșii vor consuma doar lapte, brânză, ouă și pește, urmând ca de luni, 3 martie, să renunțe și la aceste alimente.
După cum am precizat anterior, în Postul Paștelui sunt doar două delegări la paște și anume: pe 25 martie cu ocazia sărbătorii Bunei Vestiri și duminică, 13 aprilie, atunci când este prăznuită Intrarea Domnului în Ierusalim.
În Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare, tradițiia spune că se mănâncă doar seara, pâine și apă, iar în Vinerea Mare se ține post negru.
De asemenea, pe tot parcursul postului credincioșii trebuie să își țină în frâu gândurile și poftele necurate, nu au voie să facă petreceri, să facă fapte rele sau să vorbească pe cineva de rău.
În Postul Paștelui oamenii trebuie să fie mai milostivi, să citească Biblia și să se spovedească pentru a se pregăti de Taina Împărtășaniei.
Postul Pastelui 2025 – Rugaciunea pe care toți credincioșii trebuie să o rostească în această perioadă
”Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. (o metanie)
Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău. (o metanie)
Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie)
Și după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, iarăși în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. (o închinăciune)
Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul. (o închinăciune)
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă. (o închinăciune)
Fără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă. (o închinăciune)
Și pe urmă, iarăși rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, toată, cu două închinăciuni, și la sfârșit cu o metanie mare: Doamne și Stăpânul vieții mele…”
