Ce semnificație au cele mai importante sărbători cu tradiție în țara noastră, care au loc la începutul primăverii. Iată ce trebuie să știe toți românii despre tradițiile românești de primăvară.
Tradiții de primăvara moștenite din moși strămoși, care se păstrează și astăzi cu sfințenie. Ce reprezintă acestea și ce semnificație au ele pentru poporul român.
Tradiții de primăvara
Primăvara, care este anotimpul renaşterii, al înfloririi, al tinereţii, iubirii şi al speranţei, începe la data de 1 Martie, zi cu mare semnificaţie datorită evoluţiei ei calendaristice. Din antichitate şi pâna acum, câteva sute de ani, anul nou începea la aceasta dată, când toţi oamenii de la sate porneau la arat.
În Veneţia s-a sărbătorit anul nou la această dată pâna în anul 1797, la fel şi la ruşi. Luna martie este una a transformărilor, a înnoirilor și a renașterii naturii. Este o lună plină de încărcătură spirituală, ce vine din multitudinea de obiceiuri, simboluri, tradiţii şi legende legate de toate sărbătorile acestei perioade.
Mărțișorul
Mărţişorul, acum ritual îmbibat de aerul balcanic, se spune, în legendele geţilor, că a apărut cu foarte multă vreme în urmă. Atunci, femeile la începutul anului agricol, când începea primăvara, se împodobeau cu monede legate cu fire de lâna albă şi roşie sau albă şi neagră.
Şnurul de mărţişor reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Acesta era fie legat la mână, fie purtat în piept. Se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de primăvară. Cum ar fi cântatul cucului, înfloritul cireşilor sau venitul berzelor şi al rândunelelor.
După această perioadă șnurul era legat de ramura unui copac tânăr. Iar în luna mai femeile şi fetele se duceau să vadă dacă pomul ales a rodit sau nu. Superstiția spunea în funcție de asta știau dacă au sau nu noroc în acel an.
Unele legende populare spun că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Tot ea este şi cea cu nouă cojoace, de la care vine şi tradiţia cu alesul unei zile în perioda 1-9 martie.
Se alege o aşa-zisă Babă, superstiţia spunând că aşa cum va fi ziua, noroasă sau însorită, geroasă sau caldă, ploioasă sau senină, aşa va fi tot anul celui ce şi-a ales ziua respectivă.
Legenda legată de sfârşitul Dochiei vorbește despre feciorii blestemaţi de ea, pentru că i-au rătăcit oile. Astfel, ea a trebuit să plece pe munte în căutarea lor şi a murit. De aceea pe data de nouă martie se încinge un priveghi cu câte 40 de pahare de fiecare bărbat.
Sfinţii 40 de Mucenici
Obiceiul religios spune că la această dată se sărbătoresc Sfinţii 40 de Mucenici. Acest obicei diferă de la o zonă la alta în ţara noastră. Se spune că Moşii-Sfinţi bat cu bâtele în pământ să alunge îngheţul ca să facă loc căldurii, astfel dând drumul la primăvară.
Dragobetele
Tot în această perioadă, dar pe 24 februarie, se sărbătorește Dragobetele. Este sărbătoarea dragostei şi prevesteşte sosirea primăverii. În unele zone din ţară se fac focuri mari de către flăcăii satelor pentru purificare şi îndepărtarea relelor, blestemelor şi necazurilor. Aşa cum spune şi zicala: “Cele vechi să se ducă, cele noi să s-adună!”
Toate aceste tradiţii şi datini sunt izvorâte din dorinţa oamenilor de a se reinventa. De a o lua de la capăt, plini de speranţa unui an mai bun, mai îmbelşugat şi care să renască odată cu acest anotimp minunat, care este primăvara, plin de verdeaţă şi optimism, de flori şi voie bună.
sursa: Almanah Online
Tradiția Mărțișorului: la ce mână se poartă șnurul și ce semnificație are
