Parlamentarii puterii refuză să slăbească din controlul CCR! Primul for a avizat negativ proiectul care ar fi permis ca deciziile Curții Constituționale să fie atacate la Înalta Curte.
Proiectul de lege a fost depus de mai mulți parlamentari și prevedea o modificare a modului de funcțioare a Curții Constituționale, dat fiind faptul că deciziile magistraților CCR sunt direct aplicabile, prin urmare nu pot fi contestate la o altă instanță.
Practic, prin intermediul acestui proiect se încerca introducerea posibiltății pentru ca deciziile CCR să poată fi atacate prin recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Există deja un aviz nefavorabil în acest sens, din partea Consiliului Economic și Social. Specialștii acestuia susțin că prin introducerea acestui proiect s-ar încerca un control asupra deciziilor din partea altor alte instiituții și ar exista un conflict între CCR și ÎCCJ.
Proiectul a lansat o serie de discuții, mai ales după alegerile de sfârșitul acestui an, când alegerile prezidențiale au fost anulate iar un candidat a fost blocat fără să poată contesta această deicizie.
Pe data de 14 februarie 2025, la Senat a fost înregistrată pentru dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările și completările ulterioare.
Schimbări propuse de propunerea legisltivă sunt următoarele:
1. Deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.2. Hotărârile Curții Constituționale pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.3. Numirea judecătorilor se face exclusiv pe criterii de competență profesională și integritate. Procesul de selecție va fi realizat de o Comisie a ÎCCJ formată din 9 judecători desemnați prin tragere la sorți. Președintele României, Senatul și Camera Deputaților pot numi judecători doar dintre cei verificați de Comisie.4. Eliminarea art. 38 (Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.). Se transferă atribuțiile prevăzute de acest articol de la Curtea Constituțională la Autoritatea Electorală Permanentă.5. Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, la cererea Parlamentului, formulată de către 50 deputați sau 25 senatori sau la cererea Avocatului Poporului.6. Mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează prin revocarea judecătorilor din funcție, la cererea a două treimi din numărul total al senatorilor și deputaților.
