Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vine cu precizări în urma raportului de audit al Curţii de Conturi, referitor la siguranţa alimentelor şi a activităţilor de control aferente. Ministerul arată astfel că nivelul relativ scăzut al recunoaşterii la nivel european pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare româneşti este în legătură de cauzalitate cu elemente independente de activitatea direcţiilor MADR, precum: costurile ridicate ale aderării la sistemele de calitate europene, slaba asociere între producători, dar şi perioada îndelungată aferentă perioadei de recunoaştere la nivel european a unui produs alimentar (poate dura între 14 şi 48 luni). În ceea ce priveşte activitatea Autorităţii Naţionale Fitosanitare şi despre uzura aparaturii din laboratorul de specialitate, ministerul precizează că situaţia a fost remediată începând cu anul 2019. ”Raportul de audit ”Performanţa activităţilor din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranţei alimentelor, precum şi a activităţilor de control oficial”, vizează în principal activitatea desfăşurată de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, instituţie cu atribuţii în domeniul siguranţei alimentelor şi în subsidiar activităţile de control derulate de Autoritatea Naţională Fitosanitară şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, arată MADR. În ceea ce priveşte Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Raportul Curţii de Conturi precizează că au fost îndeplinite responsabilităţile legate de elaborarea şi aprobarea cadrului procedural ce vizează dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol sau alimentar. În acest sens, au fost elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii următoarele proceduri: De asemenea, Raportul Curţii de Conturi menţionează că în perioada auditată (2015-2021) au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte creşterea numărului de produse alimentare româneşti înregistrate la Comisia Europeană pe scheme de calitate europene. Astfel, pe sisteme de calitate europene, din cele 17 dosare depuse la MADR cu privire la înregistrarea la Comisia Europeană a produselor alimentare româneşti au fost recunoscute, din 2011 până în prezent, 10 produse, după cum urmează: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Ibăneşti, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap. În ceea ce priveşte recunoaşterea celorlalte 7 produse depuse spre înregistrare, demersurile întreprinse de MADR sunt în fază avansată, iar situaţia la zi este următoarea: a. Plăcintă Dobrogeană-IGP”- se derulează demersuri specifice în vederea finalizării/concluzionării opoziţiei formulate de R.Bulgară, declarată admisibilă de către Comisia Europeană (CE); b. Salinate de Turda (ceafă, cotlet, piept de porc şi pulpa de porc) – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), nr. referinţă PGI-RO-02825 – în data de 15.12.2021, a fost depusă la Comisia Europeană documentaţia necesară c. Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată) – în data de 22.12.2021 a fost înregistrată, în sistemul electronic “eAmbrosia”, cererea României pentru dobândirea protecţiei pe sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată d. Tuberoza de Hoghilag – în cadrul direcţiei de specialitate a MADR este în analiză documentaţia aferentă înregistrării, ca IGP (Indicaţie Geografică Protejată) e. Brânză frământată de Teaca (IGP); Virşli (IGP); Brânză de burduf de Bran (IGP) – sunt în derulare activităţi necesare pentru parcurgerea etapelor aferente elaborării şi depunerii documentaţiei potenţialelor denumiri de produse a fi înregistrare pe sisteme de calitate europene Totodată, la nivel european sunt înregistrate următoarele băuturi spirtoase, din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieşu Aurit, Ţuică de Argeş, Horincă de Cămârzana) şi din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).La nivelul MADR sunt în derulare acţiuni specifice care vizează înregistrarea produsului ”Pelin” produs din categoria băuturilor aromatizate, pe sisteme de calitate europene. ”MADR desfăşoară, în mod constant, acţiuni specifice, în toate judeţele ţării, având drept scop identificarea şi promovarea produselor agroalimentare cu potenţial de înregistrare pe sisteme de calitate europene şi scheme de calitate naţionale. De asemenea, direcţiile de specialitate din cadrul MADR au notificat Comisiei Europene schemele de calitate naţionale care vizează atestarea produselor agroalimentare ca produs tradiţional sau ca produs obţinut conform unei reţete consacrate, pentru ca aceste scheme de calitate naţionale să primească finanţare europeană. Facem precizarea că la această dată nu se înregistrează întârzieri în depunerea documentaţiei necesare la Comisia Europeană”, arată ministerul. Nivelul relativ scăzut al recunoaşterii la nivel european pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare româneşti este în legătură de cauzalitate cu elemente independente de activitatea direcţiilor MADR, precum: costurile ridicate ale aderării la sistemele de calitate europene, slaba asociere între producători, dar şi perioada îndelungată aferentă perioadei de recunoaştere la nivel european a unui produs alimentar (poate dura între 14 şi 48 luni), spun reprezentanţii MADR. ”Este foarte important să se facă diferenţa între procedura de atestare a produselor tradiţionale sau a produselor obţinute conform unor reţete consacrate, la nivel naţional şi cea care vizează recunoaşterea pe sisteme de calitate a produselor agroalimentare, la nivel european, întrucât procedurile care se desfăşoară pentru realizarea acestor demersuri sunt instituite prin reglementări legale distincte, fără să existe suprapuneri sau complementarităţi în derularea acestora”, precizează ministerul. La nivel naţional, România are două scheme de calitate care vizează produsele tradiţionale şi produsele obţinute conform unei reţete consacrate. Astfel, la nivelul MADR au fost atestate până în prezent 716 produse tradiţionale şi 164 produse obţinute conform unei reţete consacrate. La nivel european sunt instituite următoarele sisteme de calitate: IGP (indicaţie geografică protejată), DOP (denumire de origine protejată) şi STG (specialitate tradiţională garantată), precum şi menţiunea de calitate facultativă – produs montan. La nivel naţional, au fost atestate până în prezent un număr de 3295 de produse cu menţiunea de calitate facultativă ”produs montan”. ”Referitor la activitatea Autorităţii Naţionale Fitosanitare, facem următoarele precizări: În perioada auditată, respectiv 2015-2020, aparatura din laboratorul de specialitate era uzată, situaţie remediată începând cu anul 2019. În scopul asigurării securităţii alimentare, au fost achiziţionate echipamentele necesare îndeplinirii acestui obiectiv, iar în anul 2020 a fost realizată extinderea acreditării laboratorului pentru mai multe substanţe active, în prezent laboratorul fiind acreditat pentru analiza a 374 de substanţe active”, mai arată Ministerul Agriculturii. Cât priveşte implementarea programelor naţionale anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide în fructe, legume şi cereale din producţia internă, acestea au fost puse în aplicare conform planificărilor anuale, aşa cum prevăd regulamentele de control multianual coordonat al UE, inclusiv prelucrarea de probe provenite de la beneficiari. Referitor la analiza produselor ecologice, ministerul precizează că, anual, sunt planificate (conform planurilor de monitorizare, publicate pe site-ul ANF) astfel de probe. Planificarea acestora se face ţinând cont de prevederile Regulamentelor Europene în ceea ce priveşte monitorizarea reziduurilor de pesticide. Curtea de Conturi a României a finalizat un audit al performanţei privind activităţi din domeniul siguranţei alimentare şi semnalează lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar, cea ce afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. Mai mult, resursele şi echipamentele tehnice ale Direcţiilor Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor auditate, ale Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi ale ANF sunt în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% – 100%. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
