România ar putea deveni lider regional în Europa dacă Polonia pierde această ocazie în lupta cu Bruxelles și Germania. O spune chiar un fost diplomat polonez, actual parlamentar european, în pline tensiuni provocate de războiul din Ucraina.
România are șansa de a deveni lider regional în această perioadă în care Occidentul încearcă să prezinte un front unit împotriva lui Putin, între SUA și Europa. Polonia poate pierde câștigarea unui statut de lider regional în Europa, în contextul relațiilor tensionate pe care le are cu Bruxelles și Berlin din ultimii ani, avertizează un fost diplomat polonez, actual membru în Parlamentul European.
Problema a fost comentată de fostul ministru polonez de externe Radosław Sikorski. Acesta a avertizat despre situația în care România ar putea fi preferată de Occident, în locul țării sale, ca lider regional în Europa, într-un articol din Financial Times, intitulat “Polonia și Germania: dușmănia din inima Europei”, ce analizează relațiile dintre Varșovia și Berin. Sikorski susține că România ar putea lua locul Poloniei ca lider regional pentu că nu poartă “lupte inutile” cu Bruxelles și Berlin. În articol arată că unitatea de care are nevoie Occidentul împotriva lui Putin în urma războiului din Ucraina este amenințată în acest moment de tensiunile dintre Varșovia și Berlin, chiar dacă Polonia este unul dintre cei mai puternici susținător și aliat al Ucrainei după invazia rusă.
„Polonia riscă să transforme un moment de oportunitate într-un impediment”, avertizează fostul ministru polonez de externe Radosław Sikorski.
“Dacă vorbim despre aderarea Ucrainei la UE, atunci trebuie să înțelegem că acest lucru înseamnă, de asemenea, o nouă deplasare spre est a UE, ceea ce va însemna că a avea o UE condusă doar de relația franco-germană nu va fi suficient”, a spus Sikorski, citat de Financial Times, potrivit caleaeuropeană.ro.
„Dacă Polonia dorește să joace un rol de lider în următoarea fază de dezvoltare a Europei, trebuie să își stabilească relația atât cu Bruxelles-ul, cât și cu Berlinul. Mi-e teamă că, dacă nu face acest lucru, atunci România, care are jumătate din mărimea noastră, ar putea chiar să ia locul Poloniei, deoarece nu se luptă inutil (cu Bruxelles și Berlin, n.r.)“, a explicat Sikorski.
Polonia a primit mai multe avertismente, în ultimii ani, de la Comisia Europeană, pe tema respectării statului de drept. UE este implicată de ani de zile într-o luptă cu guvernul de la Varşovia pe tema reformelor din justiție care subminează statul de drept, potrivit Bruxelles. În 2022, Bruxelles a blocat inițial fondurile europene ale Poloniei din PNRR pentru că nu a aplicat legislația UE la nivel național, iar la începutul acestui an, în februarie, Comisia Europeană a acţionat Polonia în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru presupuse încălcări ale legislaţiei UE de către Tribunalul Constituţional polonez.
A doua mare problemă a Poloniei în acest moment este și relația cu Germania, din cauza celui de-al Doilea Război Mondial și a războiului din Ucraina. Relația tensionată între Varșovia și Berlin este determinată de solicitarea de reparații de război dar și de criticile poziției reținute a Germaniei în ajutorul acordat Ucrainei, invadată de Rusia. Polonia acuză Germania că nu ajută suficient Ucraina.
În octombrie 2022, Polonia a depus o cerere oficială împotriva Germaniei pentru 1,3 miliarde de euro drept reparații pentru daunele și pierderile produse de naziști în timpul războiului. Însă Berlinul a respins-o categoric și a anunțat că problema a fost soluționată în anii 1950 cu guvernul comunist al Poloniei de atunci. Germania a plătit despăgubiri directe unor victime poloneze ale războiului, în special supraviețuitorilor Holocaustului. Ministrul de externe german – Annalena Baerbock a declarat că, deși „Germania își recunoaște responsabilitatea istorică, problema reparațiilor este una închisă din perspectiva guvernului german”, notează Financial Times. Asta în timp ce premierul polonez Mateusz Morawiecki anunțase anterior, pentru Financial Times, că Polonia este pregătită pentru o lungă bătălie juridică în acest caz.
Varșovia a cerut reparații de război doar din partea Berlinului nu și a Moscovei, chiar dacă a fost împărțită de Germania și Uniunea Sovietică în 1939, Rusia instalând apoi regimul comunist în Polonia, mai notează Financial Times.
Legat de acest aspect, secretarul de stat polonez Marcin Przydacz a spus într-un interviu acordat FT că „tratăm Berlinul și Moscova într-un mod diferit. Cu Berlinul credem că putem începe un dialog, dar cu Putin aceasta este cealaltă „civilizație”. Odată ce vom avea succes cu Germania, următorul pas ar putea fi lansarea unei astfel de discuții cu celălalt „asupritor”.
