Presa americană lansează acuzații grave la adresa președintelui sârb Aleksandar Vučici, după masacrul de la o școală din Belgrad. Potrivit The New York Time, sub conducerea acestuia, Serbia a devenit un stat criminal, iar bandele criminale sunt folosite chiar de președinte în persoană. Fenomenul seamănă oarecum cu ce s-a petrecut în anii ’90, în perioada președintelui Slobodan Miloșevici, care a dat mână liberă grupărilor infracționale, pentru a avea susținere în politica sa populistă și antioccidentală, pe fondul războaielor care dus la dezintegrarea Iugoslaviei.
“Regimul președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, care deține controlul aproape asupra tuturor aspectelor vieții publice, folosește pentru răspândirea fricii bandele criminale, cărora le-a permis să devină mâna prelungă a statului” – se afirmă într-un articol publicat în cotidianul The New York Times, citat de Rador.
Articolul critic intitulat “Președintele, suporterii huligani și casa ororilor din lumea interlopă” prezintă legăturile dintre clanul criminal condus de Veliko Belivuk și conducerea de stat a Serbiei și susține că în Serbia există o “zonă gri între stat și mafie”.
“Am discutat cu zeci de cetățeni ai Serbiei, care au avut rude care au murit în condiții neclare. Majoritatea lor nu știau cine sunt autorii, dar aveau diferite informații despre politicieni corupți, baroni ai drogurilor, afaceri cu arme de foc sau despre fotografii incriminatoare.
Toți aveau impresia că adevărul le este ascuns de autorități” – relatează autorul textului, adăugând că Vučici “nu este răspunzător de criminalitatea endemică, care este parte a peisajului din Balcani”, dar “are darul demagogic de a da o nouă viață stereotipurilor umilitoare”.
“Vučić a exploatat cu brio problemele mafiei din Serbia, creând un climat în care linia neclară dintre criminalitatea organizată și stat lucrează în favoarea lui” scrie New York Times.
Semnificația cazului Belivuk “constă în faptul că a obligat întreaga Serbie să facă față abundenței de probe care demonstrează că Vučici a permis infractorilor să devină mâna prelungă a statului”.
“Cazul Belivuk a deschis o fereastră spre un posibil viitor sumbru, în care Vučić subminează proiectul european din interior, edificând un stat în care democrația este de fațadă și în care bandele criminale sunt folosite pentru a semăna teamă” – se afirmă în articol și se adaugă faptul că “în regimul Vučić criminalitatea a înflorit o dată cu amenințările potrivit cărora Serbia va apăra etnicii sârbi din alte părți ale regiunii balcanice”, ceea ce ar putea periclita pacea greu restabilită în ex-Iugoslavia în 1995.
Europenii sunt conștienți de acest lucru, la fel și președintele Rusiei, Vladimir Putin, “care are o lungă istorie de sprijinire a naționalismului sârb, iar acum mai mult ca niciodată, din cauza războiului din Ucraina, dorește să provoace tulburări în Balcani”.
“Dar riscul pentru Europa este mult mai profund pentru că, la fel ca Putin, și Vučić promovează șovinismul etnic, demagogia și democrația iliberală, tot mai puternică în anumite părți ale Europei” – se menționează în articol, adăugându-se și că sprijinul de care a beneficiat Belivuk și acoliții săi de la Poliția sârbă, Ministerul sârb de Interne a fost demonstrat de martori în fața instanței, de înregistrări telefonice și imagini video.
“Afirmația că totul s-ar fi întâmplat fără ca Vučić să știe provoacă zâmbete la Belgrad. Înainte de a fi președinte și premier, acum 10 ani Vučić reorganiza serviciile de informații din Serbia. De atunci are controlul aproape deplin asupra tuturor aspectelor vieții publice. De la Parlament și Justiție până la Poliție și afaceri” – se afirmă în articol și se adaugă că de nouă ani de când Vučić este la putere, suporterii huligani și grupurile de criminalitate au fost implicate în toate incidentele etnice din regiune, iar unii dintre aceștia se declară loiali Rusiei.
“Există sârbi care s-au alăturat grupului paramilitar Wagner, care are istoria sa în angajarea și recrutarea de criminali. Deși Vučić a criticat acest grup, Serbia a rămas pe linia tampon dintre Occident și Rusia, iar într-o situație de criză, Vučić ar putea decide dacă în Balcani va fi pace sau vor reveni violențele” – conchide autorul articolului.
