Șefa Parchetului European – Laura Codruța Kovesi se află la București. Fosta șefă Anticorupție a avut discuții cu procurorul general al României, Alex Florin Florenţa.
Procurorul general al României, Alex Florin Florenţa, a avut, luni, la sediul instituţiei, o întâlnire de lucru cu procurorul şef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, despre îmbunătăţirea nivelului de detectare a fraudelor contra intereselor financiare ale UE.
”Discuţiile au vizat următoarele teme: cooperarea EPPO – PÎCCJ în vederea îmbunătăţirii nivelului de detectare a fraudelor contra intereselor financiare ale UE, în special fraudele vamale si cu TVA; eventualele extinderi ale competenţelor EPPO şi liniile viitoare de acţiune ale PÎCCJ, astfel încât competenţele celor două parchete să fie armonizate; aspecte organizatorice privind activitatea EPPO în România”, a transmis Parchetul General, într-un comunicat de presă.
Din delegația EPPO au mai făcut parte Cătălin Borcoman, procuror european, Marius Bulancea, Șeful Unității Operațiuni și Suport al Colegiului Procurorilor Europeni, Dana-Manuela Ana – procuror european delegat, coordonatorul activitatii EPPO in Romania.
De asemenea, la întrevedere a fost prezent procurorul șef al Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe din cadrul PÎCCJ, Nadina-Magdalena Spînu.
Întâlnirea vine la numai o săptămână de când Parchetul General a clasat dosarul deschis de fostul procuror la Secţia Specială Adina Florea pe numele fostei şefe a DNA. Laura Codruţa Kovesi fusese pusă sub acuzare de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.
În 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi, la acea vreme procuror şef al DNA, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, într-un dosar legat de aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Kovesi a fost revocată atunci din fruntea DNA de ministrul Justiției de la acea dată – Tudorel Toader. Decizia a fost sancționată ulterior de CEDO. Președintele Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie 2018, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Kovesi a devenit din octombrie 2019 șefă a noului Parchet European – EPPO, care și-a început activitatea oficial în iunie 2021.
Pe 2 mai 2023, Parchetul general a anunțat că „procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PÎCCJ au dispus: 1. Clasarea cauzei faţă de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu, întrucât faptele nu există. 2. Clasarea cauzei cu privire la infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului şi fals în declaraţii, întrucât faptele nu există.
Referitor la infracţiunea de luare de mită, procurorii au reţinut lipsa probelor care să susţină săvârşirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă ale infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.
Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă şi subiectivă, precum şi împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
În ceea ce priveşte alte infracţiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului şi falsul în declaraţii), în ordonanţa de clasare s-a reţinut că faptele care se circumscriu conţinutului acestor infracţiuni şi probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”.
