Donald Trump nu poate reveni pe reţeaua de socializare Facebook, a stabilit miercuri, într-o decizie foarte aşteptată, Consiliul de Supraveghere a gigantului american, însărcinat să soluţioneze conflictele cele mai sensibile. Platforma i-a suspendat conturile personale fostului preşedinte în urmă cu patru luni, la o zi după ce susţinători ai lui Trump au luat cu asalt Capitoliul. Trump avea atunci 35 de milioane de abonaţi pe Facebook şi 24 de milioane de abonaţi pe Instagram. Consiliul de Supraveghere al Facebook a decis să menţină decizia grupului de a interzice fostului şef de stat să posteze mesaje atât pe pagina de Facebook, cât şi pe contul de Instragram. Însă Consiliul critică grupul şi apreciază că nu era ”potrivit ca Facebook să impună” o sancţiune pe o perioadă nedeterminată. El cere Facebook ”să reexamineze o decizie arbitrară impusă la 7 ianuarie” în următoarele şase luni. Acest îndemn explicit la violenţă a încălcat regulile interne ale reţelei de socializare, motiva Facebook. ”Apreciem că riscul de a permite preşedintelui să continue să ne folosească serviciile în această perioadă (de tranziţie) sunt pur şi simplu prea importante”, scria atunci Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, pe blog. Această ”interdicţie” până la noi ordine a fost epilogul unei serii de avertismente cu privire la mesaje postate de către Donald Trump, considerate problematice – între altele dezinformări cu privire la procesul electoral, utilizarea unui simbol nazist, declaraţii pline de ură – pe care platforma le-a menţinut. Conducerea Facebook aprecia atunci că în pofida faptului că preşedintele îi încălca regulile, comentariile acestuia era necesar să rămână disponibile, pentru ca publicul să-şi poată face o opinie cu privire la declaraţiile politice ale acestuia. Această poziţie a fost foarte criticată, atât în străinătate, cât şi în ţară. În afară de susţinătorii lui Trump, care denunţau o cenzură, decizia Facebook a provocat o emoţie în rândul politicienilor din toate taberele şi în rândul unor asociaţii de apărarea libertăţilor, din cauza puterii conferite unei întreprinderi private de a suprima contul unui şef de stat, fără vreun proces. În Europa, cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat atunci nemulţimirea faţă de această decizie. ”Multe persoane nu sunt împăcate cu ideea ca întreprinderi tech să abă puterea de a interzice şefi de stat. Mulţi argumentează că o întreprindere privată ca Facebook nu ar trebui să ia singură asemenea decizii. Noi suntem de acord cu această constatare”, declara Nick Clegg, însărcinat cu afaceri publice la Facebook. La sfârşitul lui ianuarie, Facebook a decis să încredinţeze Consiliului său de Supraveghere grija de a tranşa definitiv în acest caz. Această ”curte supremă”, însărcinată să se pronunţe cu privire la decizii referitoare la moderare mai complexe ale reţelei de socializare, este finanţată de Facebook – cu 130 de milioane de dolari -, însă 20 dintre cei 40 de membri ai acesteia – jurnalişti, experţi în tehnologie, magistraţi, cercetători, ONG-uri – sunt independenţi faţă de societate. În contextul importanţei deciziei şi după ce a primit 9.000 de mesaje, Consiliul de Supraveghere şi-a dat timp pentru a reflecta. Donald Trump a trimis, la rândul său, o declaraţie a unor utilizatori care contestă prima decizie a Facebook. Dincolo de speţa Trump, decizia Consiliului oferă recomandări mai generale cu privire la modul în care platforma să abordeze mesaje ale unor şefi de stat care încalcă regulile reţelei de socializare. Felul în care preşedinţii brazilian Jair Bolsonaro, filipinez Rodrigo Duterte sau liderul suprem iranian Ali Khamenei folosesc platforma ridică de asemenea probleme. Alte reţele de socializare au luat măsuri asemănătoare cu privire la Trump, după atacul de la Capitoliu, soldat cu cinci morţi. Twitter i-a suspendat în mod irevocabil contul – cu 89 de milioane de abonaţi – subliniind că acest lucru reprezintă un ”precedent periculos”. ”Faptul de a interzice un cont are consecinţe reale şi importante”, sublinia fondatorul Twitter Jack Dorsey într-o serie de tweeturi, după decizie. YouTube, platforma video a Google, a anunţat că aşteaptă ca ”riscul violenţei să scadă” înainte de a-l autoriza pe fostul preşedinte să publice din nou videoclipuri în reţeaua sa. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
