Ucraina va primi muniție cu fragmentare din partea Americii, după ce Germania a refuzat să furnizeze Kievului acest tip de armament. Joe Biden a decis să aprobe livrarea controversatelor bombe cu dispersie.
Preşedintele american Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face vineri un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane citate de agenţia EFE, potrivit agerpres.ro.Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel.Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.
Germania a refuzat să furnizeze Ucrainei muniție cu fragmentație
Anunțul SUA de a aproba furnizarea Ucrainei a muniției cu fragmentație vine după ce Germania a respins acest demers. Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, prezentă la Viena, după ce oficiali americani au afirmat că Washingtonul intenționează să livreze Kievului astfel de arme, respinse pe scară largă pentru faptul că ucid şi mutilează civili, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Baerbock a amintit că țara sa este una dintre cele 111 părți ale Convenţiei privind muniţia cu dispersie, din care SUA nu fac parte.
Convenţia privind muniţia cu dispersie, deschisă semnării în 2008 la Oslo, interzice folosirea, stocarea, producţia şi transferul de astfel de muniţie.
Bombă cu fragmentare – Foto: Profi Media
Potrivit Organizației pentru Drepturile Omului (HRW), atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina, amintește CNN.
La doar 10 zile de la invadarea Ucrainei, HRW a anunțat că Armata rusă a lui Putin a folosit munișii cu fragmentare la Harkov, în est.
Bombă cu fragmentare – Foto: Profi Media
Forţele ruse au utilizat aceste arme “în cel puţin trei cartiere rezidenţiale din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, la 28 februarie”, afirmă organizaţia americană de apărare a drepturilor omului, potrivit agerpres.ro. HRW afirmă că a identificat utilizarea acestui tip de muniţii la o rachetă 9M55K Smerci de fabricaţie rusească.
“Harkov suportă atacuri neîncetate ale forţelor ruse şi civilii se ascund în subsoluri pentru a scăpa de explozii şi de schije”, afirmă directorul responsabil de armamente la HRW, Steve Goose. “Utilizarea acestor submuniţii în zone locuite arată un dispreţ absolut pentru viaţa oamenilor”, spune el. “Utilizarea lor, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război”, apreciază HRW.
Bombă cu fragmentare – Foto: Profi Media
Bombe cu fragmentare au fost folosite și în Siria de forțele guvernamentale împotriva rebelilor. Pe 5 noiembrie 2022, de exemplu, forțele armate ale lui Bashar-Al-Assad au tras aproximativ 30 de rachete în zonele controlate de rebeli, inclusiv în tabăra Maram, din Idlib. Atunci au fost ucise cel puțin 9 persoane, inclusiv 3 copii și o femeie, și au fost rănite alte 20 de persoane, potrivit dw.com.
CE SUNT BOMBELE CU FRAGMENTAȚIE – CÂT DE PERICULOASE SUNT CÂND EXPLODEAZĂ
Muniţiile cu fragmentare dispersează de fapt o multitudine de mici muniţii pe o zonă foarte largă. Unele rămân neexplodate şi pot ucide după an de la lansarea lor, la fel ca minele.
Bombele cu fragmentaţie sunt utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee. Acestea explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă.
Muniţia cu dispersie se divizează în numeroase proiectile de mici dimensiuni care pot semăna moartea pe o zonă întinsă, punând în pericol civili, iar proiectilele neexplodate continuă să prezinte pericol ani la rând după încheierea conflictului.
Bombă cu dispersie, ce a fost folosită de ruși în Ucraina Foto: CNN
Utilizarea proiectilelor cu fragmentare, aşa cum a fost documentată la Harkov, ar putea constitui o crimă de război”, potrivit HRW.Bombele cu fragmentare (BASM) sunt compuse dintr-un container, asemănător unui obuz, care grupează proiectile explozive, de talie mai redusă, aşa-numite “submuniţii”. Foarte imprecise, ele lovesc o mare parte dintre civili.
Urmările unui bombardament cu proiectile cu dispersie în Ucraina, folosite de Rusia Foto: Profi Media
Utilizarea lor este interzisă prin convenţia de la Oslo din 2008, dar Moscova nu a semnat-o.
“Utilizarea lor masivă de unele armate în zone locuite a provocat în ţările respective pagube umane disproporţionate”, potrivit unui raport al Senatului francez.
Ce spunea NATO, despre bombele cu dispersie, în 2022, imediat după ce Putin a declanșat războiul în Ucraina
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara la 4 martie 2022: “Am văzut utilizarea bombelor cu fragmentare şi am văzut rapoarte despre utilizarea altor tipuri de arme care încalcă legislaţia internaţională”.
Ce spune NATO acum despre muniția cu dispersie – Răspunsul lui Stoltenberg înaintea summitului de la Vilnius
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat la summitul NATO din 11-12 iulie, solicită angajamente clare asupra unei perspective de aderare de îndată ce războiul cu Rusia se va încheia. Însă statele membre încă mai caută o linie comună asupra garanţiilor de securitate pe care sunt dispuse să le ofere Ucrainei.
Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă premergătoare summitului NATO de la Vilnius, care va avea loc săptămâna viitoare (10-11 iulie), secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a răspuns că “le revine aliaţilor în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme şi echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianţă”.
“Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra”, a motivat Stoltenberg.Cât despre cererile Ucrainei de a fi primită în NATO, el a spus că, la summitul de la Vilnius, aliaţii vor “reafirma” că Ucraina va deveni într-o zi membră a NATO. “Continuăm consultările şi elaborarea formulei exacte care va fi făcută publică atunci când ne vom fi pus de acord”, a mai spus Stoltenberg.
