Când în fața balconului plouă cu rachete. Viața unei studente din România într-un oraș bombardat din Israel ● CNATDCU îi retrage titlul de doctor procurorului Codruț Olaru pentru „plagiat grosier” ● Despre anti-fragilitate și echilibru ● Bucureștiul produce un munte de gunoi de 1,2 miliarde de lei anual. Cine se îmbogățește din pubele ● Care sunt cele mai performante și apreciate gări din Europa și cine domină clasamentul mondial în materie de viteză pe calea ferată ● Promovarea stravezie a cryptomonedelor ● Înscrierea la grădiniţă 2021: Prima etapă debutează azi ● Situaţa din celebrul plan PNRR prin care România ar trebui să ia de la Bruxelles 29,2 mld. euro ● România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor ● Braşovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele ● Scumpire masivă a gazelor de la 1 iulie pentru populația care nu a ales nimic la liberalizare. Engie a trimis clienților o ofertă cu 25% mai scumpă. Când în fața balconului plouă cu rachete. Viața unei studente din România într-un oraș bombardat din Israel. Ioana Mogoș, studentă la o universitate din Herzliya, districtul Tel Aviv, a povestit pentru Libertatea ce înseamnă să trăiești într-o țară în război, cu alerte de rachetă de câteva ori pe zi. Căminul ei are buncăre antiaeriene pe fiecare palier unde deja s-a adăpostit de șase ori în ultimele două zile, în timpul alarmelor. Pe timp de pace, aceste adăposturi funcționează ca săli de lectură. „De trei zile funcționez pe cafea și băuturi energizante”, spune Ioana, în conversația video pe care a avut-o cu Libertatea. Este în camera de cămin, îmbrăcată într-un maiou negru. Au fost 26 de grade în Tel Aviv și într-o zi normală poate ar fi mers la plajă, însoțită de câinele ei. Doar că n-a mai ieșit din campus de trei zile. Merge doar până la magazin și își planifică în detaliu fiecare mișcare. „Trebuie să te gândești de zece ori înainte să faci cel mai simplu lucru. Zici: mă duc afară. Dar ce înseamnă asta, pentru cât timp ies, știu unde pot să mă adăpostesc, cât de aglomerat e la supermarket? Nu doar rachetele sunt amenințarea. Unii oameni se înjunghie, cum s-a întâmplat în Ierusalim. Oamenii sunt pur și simplu într-un conflict între ei și nu știi cum vor reacționa”, spune tânăra, citată de Libertatea.CNATDCU îi retrage titlul de doctor procurorului Codruț Olaru pentru „plagiat grosier”. Procurorul Codruț Olaru rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, joia trecută, că teza acestuia este plagiată „grosier”. Olaru, care este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și-a susținut public lucrarea științifică în 2013, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), sub coordonarea actualului rector Tudorel Toader – fost ministru al Justiției în perioada 2017-2019. Înainte de ședința Consiliului General al CNATDCU în care urma să se decidă menținerea sau retragerea titlului său de doctor, Codruț Olaru a încercat să blocheze emiterea unui verdict printr-o acțiune deschisă în instanță împotriva CNATDCU și a Ministerului Educației, scrie PressOne.Despre anti-fragilitate și echilibru. Mi-am început anul cu o lectură captivantă dar înfricoșătoare, în același timp. Cartea se numește “The Coddling of the American Mind” și e scrisă de Greg Lukianoff și Jonathan Haidt. În traducere i-ar zice “Cocoloșirea minții americanilor”, sau ceva de genul ăsta. E o carte fascinantă pentru că de-construiește și analizează acest fenomen contemporan al culturii fragilității, a evitării riscurilor și a siguranței înainte de toate și, mai ales, efectele perverse pe care ea le produce. Ca să fim bine înțeleși: eu nu predic aici despre acceptarea oricărui risc, disprețul pentru binele nostru și al celor dragi sau abordări iresponsabile. Dar mi se pare neîndoios că anii de bunăstare și de siguranță relativă ne-au dus către o cultură de evitare a riscurilor care depășește granițele de unde prudența ne mai face bine. Prima parte a argumentației se centrează în jurul conceptului de anti-fraglitate, introdus de Nassim Taleb. E un concept simplu dar esențial în înțelegerea sistemelor vii: viața nu e rezilientă, nu e rezistentă la șocuri, viața e antifragilă. Sistemele vii ies din șocuri întărite, nu slăbite. În cuvintele lui Nietzsche, “ce nu mă omoară mă întărește”. Se întâmplă așa, pentru că viața funcționează prin supraviețuirea genelor adaptabile, ceea ce face ca orice șoc să creeze o nișă ecologică pentru genele cel mai potrivite să facă față șocurilor viitoare. În urma șocului, sistemul nu revine la starea inițială ci se mută la una nouă, mai capabilă să facă față șocurilor viitoare. Viața, deci, nu e fragilă, nu e nici rezilientă ci e antifragilă, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.Bucureștiul produce un munte de gunoi de 1,2 miliarde de lei anual. Cine se îmbogățește din pubele. Cele mai multe contracte de salubritate între companii și sectoare au fost încheiate la finalul anilor ‘90 de către Primăria Generală, care apoi le-a cedat sectoarelor. Potul este enorm: în jur de 200 de milioane lei anual pentru fiecare sector, deci 1,2 miliarde lei în total. În ultimii 20 de ani, s-au plătit 24 de miliarde de lei, în jur de cinci miliarde de euro pentru acest serviciu. Dar nu e „rocket science“ la mijloc, ceea ce face ca acești bani să fie foarte greu de urmărit. Din multiple motive: slăbiciunea statului a făcut ca traseul gunoiului să fie, practic, necunoscut, la fel ca și destinația, scrie RealTimeNewsweek.Care sunt cele mai performante și apreciate gări din Europa, cine domină clasamentul mondial în materie de viteză pe calea ferată. Afară vremea a început să semene cu cea dintr-o vară, restricţiile par să se mai domolească pe ici pe acolo, dorul nostru de călătorii parcă începe să ne îmboldească din ce în ce mai abitir. Pentru cei asemenea mie, cu o oarecare fobie de avion dar care nu preferă nici condusul a mii de kilometri în concediu, le oferim astăzi câteva detalii interesante despre transportul feroviar. Nu vă speriaţi, nu vorbesc despre România, ţara în care un marfar face de la Craiova la Nădlac 26 de ore. Situaţia de aici o cunoaşteţi cu toţii. Voi vorbi despre calitatea gărilor, despre cele mai rapide trenuri din lume dar şi despre cele mai extinse reţele de cale ferată în plan global. Datele referitoare la calitatea gărilor sunt centralizate şi monitorizate de către Consumer Choice Center. Aceştia au publicat recent cel de-al doilea Index European al Căilor Ferate, care clasifică cele mai bune stații de tren din Europa pe criterii precum curățenia, accesul la destinații și nivelul de aglomerare de pe platforme. Liderul nu vine din vreo capitală de stat: el este impresionantul Hauptbahnhof din Leipzig, care servește și ca centru comercial, şi a obţinut 116 puncte, scrie FinEco24RealTimeNewsPromovarea stravezie a cryptomonedelor continua. Acum cateva saptamani, puneam o intrebare retorica: “Care sunt interesele care pompeaza pretul Bitcoin?”, comentariu care urma unui altuia intitulat “Investitia Tesla in Bitcoin – o perdea de fum?” In ambele remarcam ca antreprenori si companii cu vizibilitate si, mai nou, institutii financiare respectabile par angrenate intr-un efort de a promova cu orice chip investitia in cryptomonede. Iar daca astfel de demersuri ar fi facute in baza unor argumente rationale, echibrate, care sa dea posibilitatea unor alegeri rationale si nu emotionale, lucrurile ar fi inca ok. Dar in momentul in care institutii credibile si profesioniste incep sa foloseasca argumente “stravezii”, incep sa apara o serie de semne importante de intrebare. In lipsa unor explicatii rezonabile, imi vine inevitabil in minte o tendinta pe care am cunoscut-o in istoria activitatii mele de analist financiar si care se consta intr-o anumita tabloidizare a rapoartelor de analiza realizate de institutii financiare, indiferent de marime. In conditiile unei concurente din ce in ce mai acerbe pentru atentia investitorilor, bombardati zilnic cu zeci de rapoarte, un instrument din ce in ce mai utilizat a inceput sa fie abordarile neortodoxe care ieseau din “main stream”. Filozofia aplicata de unii dintre astfel de furnizori era “investitorii nu vor tine minte cat de exacte au fost analizele tale, ci cat de inovatoare si diferite de restul au fost ideile cu care ai venit. Pentru a fi citit trebuie sa epatezi”.scrie Radu Crăciun pe blogul personal.Înscrierea la grădiniţă 2021: Prima etapă debutează azi. Înscrierea copiilor cu vârste între trei şi şase ani la grădiniţă în anul şcolar 2021-2022 începe astăzi, cu etapa în care pot depune cererile părinţii copiilor ce frecventează deja grădiniţa respectivă, urmând ca, apoi, să fie înscrişi şi copiii nou-veniţi. Conform unei adrese a Ministerului Educaţiei, calendarul înscrierilor în învăţământul preşcolar pentru anul şcolar 2021-2022 este următorul: 17 mai 2021: reînscrierea copiilor care deja frecventează respectiva grădiniţă şi urmează să o frecventeze şi în anul şcolar 2021-2022 și 31 mai 2021: înscrierea copiilor nou-veniţi. Părinţii vor putea comunica grădiniţei şi prin e-mail, fax sau telefonic, datele necesare pentru a fi introduse în aplicaţia informatică specifică pentru înscrierea la grădiniţă, scrie avocatnet.roSituaţa din celebrul plan PNRR prin care România ar trebui să ia de la Bruxelles 29,2 mld. euro. România a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi de Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepţia Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferenţa este că banii împrumutaţi prin PNRR nu pot fi folosiţi în consum şi salarii, ci doar în investiţii. Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiţi pentru investiţii care aduc creştere economică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutaţi, România obţine o creştere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumuturile practic se pot plăti singure. Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare în capacitatea statului de a construi proiectele, de a atrage banii şi de a-i cheltui, mai ales că timpul este limitat: până în 2023 guvernul trebuie să vină cu proiectele concrete, scrie ZF.roRomânia, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor. România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu 40,3 ore, am fost singurii care au trecut pragul celor 8 ore pe zi, urmați de bulgari (39 ore), sloveni (38,9 ore) și greci (37,9 ore), semnificativ peste statele din regiune și la mare distanță de media UE, cifrată la doar 35,1 ore. De reținut, acest indicator s-a menținut aproape de nivelul de 40 de ore pe tot pacursul anului trecut, cu 40,2 ore în T1, 39,3 ore în T2 (imediat după declanșarea pandemiei și introducerea de restricții) și 40,4 ore în T3, la relaxarea măsurilor de distanțare socială și înainte de puseul de creștere a îmbolnăvirilor de Covid spre finalul anului trecut, scrie cursdeguvernare.roBraşovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele. Oraşul Braşov nu mai are parcări cu plată din cauza unui litigiu între Primărie şi o firmă. Primarul Allen Coliban susţine că fostul concesionar căruia i-a fost reziliat contractul, a plecat cu toate parcometrele. Edilul anunţă că va face pângere penală şi va solicita recuperarea prejudiciului. Primarul Braşovului susţine că reprezentanţii firmei au luat parcometrele şi nu mai răspund la telefon. „Pierdut concesionar. Îl declarăm nul. După rezilierea contractului, P&P au scos din funcţiune parcometrele şi s-au pitit. Astăzi depunem plângere penală”, a anunţat, pe Facebook, primarul Allen Coliban. Plângerea penală vizează infracţiunea de abuz de încredere deoarece fostul concesionar nu ar fi înapoiat parcometrele după ce i-a fost reziliat contractul. Primarul Allen Coliban estimează că oraşul nu va avea parcări cu plată câteva luni şi anunţă că va solicita în instanţă recuperarea prejudiciului, potrivit ZF.Scumpire masivă a gazelor de la 1 iulie pentru populația care nu a ales nimic la liberalizare. Engie a trimis clienților o ofertă cu 25% mai scumpă. Engie, cel mai mare furnizor de gaze pentru populație, a început să trimită clienților înștiințări cu noile oferte, în condițiile în care vechile contracte expiră la jumătatea acestui an. Pentru cine nu schimbă contractul sau furnizorul, prețul gazelor crește cu 25%, de la 1 iulie. La data de 1 iulie 2020, piața gazelor naturale pentru casnici a fost liberalizată, prețurile reglementate de stat au dispărut, iar oamenii au avut posibilitatea să aleagă un alt furnizor de gaze, o ofertă concurențială a furnizorului lor actual, sau să nu facă nimic, și să primească în continuare gaze de la vechiul lor furnizor la prețul din oferta sa standard, care a înlocuit vechiul preț reglementat.Doar 28% dintre clienții casnici de gaze semnaseră însă un contract concurențial cu furnizorul de gaze, fie cel actual, fie unul nou, potrivit unor date comunicate de ANRE în luna martie. Acest lucru înseamnă că marea majoritate a clienților sunt încă în ultima situație: primesc gaze de la vechiul furnizor pe care l-au avut înaintea liberalizării, la prețul stabilit acum un an. Contractul, ca și prețul, are însă o valabitate de un an, deci termenul expiră la 30 iunie 2020, iar oamenii trebuie să semneze un nou contract, potrivit Economica.net.
