Vifrana, cunoscută pentru vinurile BIO Bob cu bob sau Patrician, s-a listat la Bursa de Valori București (BVB) pe piața AeRO. „E foarte complicat să vezi că plouă 3-4 săptămâni pe an și tu nu ai voie să dai cu niciun fel de substanță de contact și ți se distruge producția. De-asta și producțiile sunt mici. (…) Nu am investit foarte mulți bani în zona de promovare, de advertising, de târguri”, a declarat Octavian Vucmanovici, director general și președintele Consiliului de Administrație Vifrana. BIO e complicatPe scurt, vinul este ieftin pentru că nu au investit în promovare. Pe lung:“E foarte complicat să vezi că plouă 3-4 săptămâni pe an și tu nu ai voie să dai cu niciun fel de substanță de contact și ți se distruge producția. De-asta și producțiile sunt mici. De-asta în agricultura ecologică și randamentele sunt mici. Prețul ar trebui să fie mic. Am avut o strategie de marketing foarte curajoasă acum 3 ani. Practic atunci a explodat Vifrana, pentru că s-a cuplat cu exporturile către Germania în care am adus prețurile vinurilor în competiție cu vinurile convenționale entry-level”, a spus Vucmanovici. • Atunci întreaga masă de clienți, nu numai cei care își pot permite, nu numai cei cu bani, au putut să cumpere o sticlă de Bob cu bob. Era pe atunci 12,5 lei în retail. • Această clientelă a fost fidelizată. Nu am investit foarte mulți bani în zona de promovare, de advertising, de târguri. Am decis să oferim acești bani indirect clientului final. Lucrul ăsta s-a simțit și a explodat în pandemie. • Lumea știe de Vifrana din comunicarea de la client la client. „Noi nu am fost cramă cu taxă de intrare. Deci eu nu am pachet turistic. Cine vine intră gratuit. Se face degustarea gratis la Vifrana. Așa a fost de 11 – 12 ani. Așa a fost strategia noastră”, a explicat reprezentantul companiei.Potrivit acestuia, Vifrana are în România 70% dintre clienți femei. Ajung la raionul de BIO și cumpără o sticlă iubitului, soțului, cadou.Nu vrea să mai audă de bănci„Am închis un credit. Nu am niciun fel de expunere pe nicio bancă la ora actuală, niciun fel de datorie”, a spus Octavian Vucmanovici. Fiind întrebat dacă l-au supărat băncile, el a spus că da. „Deci eu mă duc cu sticla de vin în Germania. O vând cu 2,8 euro și ajunge la raft cu 4,99 euro, cu tot cu TVA. Vreau să măresc prețul la un moment dat cu 0,05 cenți. Ăla îmi zice: Știi care e problema? S-ar putea să te delistăm definitiv. Eu: De ce? El: E unul din Franța sau Spania care vinde sub prețul tău.Eu: Explicați-mi. Cum? Care?” • Mă uit pe lista de subvenții, nu alea europene, și văd Franța cu 3.500 euro. În România, în afară de subvenția pe suprafață și de subvenția pentru agricultura ecologică care e de 395 euro, nu este nicio subvenție. Asta ar fi o zonă care ne afectează, plus că ei au stimulente pentru export. Ai exportat? Ai luat 50 eurocenți pe sticlă. Spania, Italia, cam toți. „La nivel de bancă, în Franța, în industria viticulturii, în crame, în plantații de viță de vie dobânda este subunitară: sub 1% pe 25 de ani. Cum pot să mă compar eu în orice domeniu?”, a spus reprezentantul Vifrana.Cosmetice din pielea bobuluiDin pielea bobului deshidratat se poate face un fel de făină și se pot realiza produse cosmetice.„Avem un proiect pe zona de subproduse ale viticulturii. Suntem în contact direct cu IBA (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare). La noi nu există certificare BIO pentru cosmetice. Trebuie să te duci la Viena pentru că nu există legislație. Există la nivel de UE, dar în România nu e transpusă în legislație”, a afirmat Vucmanovici. Este vorba despre tescovină, spune el. „Am făcut analiză pe pielița de la strugurele deshidratat. Am depistat procentaje uimitoare la nivel european. Intenționăm să dezvoltăm un produs. Există undeva în Canada. Se numește Bioflavia, o făină din tescovină, din acea pieliță. Adresabilitatea ei e în toate. Poți să te joci cu ea și să produci: săpun, șampon, creme de față. În Franța e o întreagă industrie pe zona asta de produse. O cremă sauvignon blanc costă 100 euro”, a mai arătat oficialul companiei recent listate. • Anul ăsta este un an de tranziție. Adică stăm în ce piață avem deja. Avem legături foarte bune de export pentru Olanda. Probabil o să intrăm pe piața olandeză, unde consumul BIO este peste 25%. Piața olandeză și daneză sunt cele mai puternice ca și consumatoare de vinuri BIO din Europa, peste Anglia și Germania. • Intenționăm să acordăm dividende nu 100%. Deci o să ne poziționăm jumătate – jumătate, să avem și un buffer de investiții. Listarea companiei vine în urma unui plasament privat derulat la finalul anului trecut prin care Vifrana a atras 9,5 milioane lei de la investitorii din piata de capital.
