Un factor de risc a cărui importanță s-a amplificat recent se referă la dinamica viitoare a prețurilor la gazele naturale și la energia electrică, se arată în Raportul privind Inflația, publicat vineri de banca centrală. ”Piața gazelor naturale a fost afectată de temperaturile reduse înregistrate în această iarnă la nivel global și, în contextul reînnoirii contractelor de furnizare a utilităților (de regulă, cu frecvență anuală), riscuri sunt induse de comportamentul celor doi mari furnizori pe plan local, existând premisele unor ajustări ascendente suplimentare”, arată Raportul BNR. În cazul energiei electrice, în pofida liberalizării pieței energiei electrice de la 1 ianuarie 2021 și a anticipării unei intensificări a concurenței, ofertele pe piața liberă au manifestat o rigiditate sporită. Date fiind evoluțiile istorice observate, nu este exclus ca oferte să se alinieze prețurilor practicate de cei mai mari operatori, mai arată raportul. Comparativ cu Raportul anterior, dinamica medie anuală a cererii externe a fost revizuită în sus, substanțial pentru 2022.Ce se mai arată în Raport: Componenta bunurilor energetice – combustibili, energie electrică și gaze naturale – este prognozată a cunoaște o dinamizare a ratei de creștere a prețurilor pe parcursul următoarele două trimestre, după valoarea deja ridicată înregistrată la finele trimestrului I 2021, pe fondul evoluțiilor anticipate pentru prețurile gazelor naturale și ale celor ale combustibililor. Valoarea previzionată pentru finele anului curent este de 9,9 la sută. Traiectoria prețurilor la gazele naturale este marcată în runda curentă de o majorare semnificativă în luna iulie, în cuantum de 10 la sută, în contextul previzionării unor ajustări ascendente cu ocazia reînnoirii anuale a contractelor între furnizori și clienții finali, pe fondul creșterilor semnificative ale cotațiilor pe Bursa Română de Mărfuri. Conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri își mențin importanța ca sursă de incertitudini. Deși programul bugetar pentru anul 2021 confirmă inițierea procesului de consolidare fiscală, etapele viitoare ale acestuia sunt marcate de un grad ridicat de incertitudine. Ritmul consolidării fiscale, configurația pachetului măsurilor de corecție a deficitului bugetar și, implicit, impactul acestora asupra ratei anuale a inflației rămân incerte. Eventuale abateri de la procesul de corecție a derapajului fiscal asumat de autorități (de exemplu, un posibil volum mai amplu de resurse alocate gestionării crizei de sănătate publică) ar putea impune adoptarea în perspectivă a unor măsuri fiscale ceva mai restrictive. În ceea ce privește evoluțiile de pe piața muncii, situația acesteia rămâne grevată de incertitudini ridicate, amplificate de perspectiva retragerii măsurilor de sprijin din partea autorităților publice. Ulterior epuizării acestor stimuli, anumite entități economice pot întâmpina dificultăți financiare ce ar putea conduce, în ipoteza rămânerii pe piață a firmelor, la ajustarea costurilor de producție (materializate sub forma unor comprimări ale celor salariale). O posibilă sursă de presiuni inflaționiste se referă la transpunerea costurilor suplimentare induse de adaptarea la noul context macroeconomic în prețurile finale suportate de consumatori. Oferta de forță de muncă ar putea suferi, de asemenea, reconfigurări pe seama unei posibile creșteri a populației inactive, cu precădere în eventualitatea prelungirii crizei pandemice. Context internaționalDupă ce s-a situat pentru scurtă vreme în apropierea nivelului de 70 USD/baril, în contextul unui episod meteorologic care a afectat temporar facilitățile de producție din SUA, prețul cotației Brent s-a repoziționat spre sfârșitul intervalului la aproximativ 63 USD/baril. La întâlnirea OPEC+ de la sfârșitul lunii martie, a fost anunțat un program de creștere graduală a producției, având ca scop susținerea stabilității prețurilor petrolului. Prețul gazelor naturale la nivel mondial a consemnat, de asemenea, creșteri ample în termeni anuali în trimestrul I 2021 (pe plan european depășind chiar 100 la sută). Tendința a fost indusă de relansarea producției industriale, dar și de factori de ordin meteorologic, respectiv temperaturile mai reduse decât mediile sezoniere. De asemenea, rata anuală de creștere a indicelui agregat al cotațiilor metalelor (inclusiv minereu de fier) și-a continuat ascensiunea în trimestrul I 2021 până la 45,6 la sută (de la 19,7 la sută în trimestrul IV 2020, respectiv 5,7 la sută în trimestrul III), în structură creșterile fiind generalizate. Evoluțiile sunt explicate de revenirea completă a producției din China și de revigorarea sectorului manufacturier din cadrul economiilor avansate. Totodată, tendința de scumpire a mărfurilor alimentare din a doua parte a anului 2020 s-a accentuat, variația anuală a indicelui agregat FAO ajungând la 17,2 la sută în trimestrul I 2021 (de la 6,9 la sută în trimestrul IV 2020). Aceasta reflectă evoluțiile pe segmentul oleaginoaselor, cerealelor și, într-o măsură mai restrânsă, al zahărului, în principal ca urmare a anului agricol 2020 modest în mai multe regiuni ale lumii (Europa, zona Mării Negre, SUA, Argentina).Vezi aici Raportul privind Inflația în variantă integrală
