Ministrul care a construit 2.000 de școli în 12 ani ● Cifrele mincinoase despre câți suntem și ce facem în România ● Când poate un salariat să demisioneze fără să mai stea în preaviz? ● Adrian Vasilescu, BNR: Inflaţia se întoarce! Toată lumea vrea inflaţie de 2 la sută ● Decizie judecătorească: 2 milioane de români, buni de plată. Cum explică ASF și asigurătorii obligația RCA pentru rablele care nu mai circulă și ce amenzi riscă proprietarii ● De ce au crescut prețurile cerealelor săptămâna trecută? ● Ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, după eșecul Laserului de la Măgurele: “Vom organiza concursuri pentru conducerile tuturor institutelor” ● Am „driblat” covidul în Germania, l-am primit „cadou” în frumoasa și fascinanta Românie ● Gulașul sri-lankez și lungul drum al bucătarului Sachin spre România ● Harta riscurilor și a factorilor care pot afecta divergența dintre România şi statele membre ale Zonei Euro. Ministrul care a construit 2.000 de școli în 12 ani. Spiru Haret, reformatorul bun al Educației. Experții în educație spun că după Revoluția din 1989 calitatea educației a scăzut constant, iar astăzi suntem în situația în care 8 din 10 studenți lucrează în cu totul alte domenii față de cele studiate, sunt deci instruiți la locul de muncă, iar 4 din 10 elevi sunt analfabeți funcțional – citesc, dar nu înțeleg ceea ce citesc. Ce se va întâmpla după terminarea pandemiei, când Ministerul Educației va fi pus în situația de a face un bilanț și să contabilizeze pierderile provocate de pandemie? Într-o singură zi, ministrul Sorin Cîmpeanu a apărut la 9 televiziuni să spună cam aceleași lucruri: pierderile sunt mari și vor fi necesare schimbări mari din nou. Istoricii și experții în educație consultați de Europa Liberă au creionat portretul lui Spiru Haret, omul care a pus bazele învățământului românesc în urmă cu mai bine de 120 de ani. Într-o țară în care puțină lume știa să scrie și să citească, într-o țară în care conform recensământului populației din 1899, analfabetismul era de 78%, Spiru Haret a reușit să impună reforme profunde, să înființeze primele grădinițe și să construiască 2.000 de școli într-un interval de timp scurt. Unele dintre școlile construite sub ministeriatul lui Spiru Haret funcționează și astăzi, fără a avea îmbunătățiri față de perioada în care au fost construite. „Spiru Haret a fost înainte de toate un savant. A urmat cursuri de matematică, a fost un pasionat al matematicii, și-a susținut doctoratul la Sorbona, așa cum o fac foarte mulți congeneri care își desăvârsesc studiile la universitățile franceze sau germane indiferent de domeniu, teza lui de doctorat referindu-se la calcule utilizate după aceea în astronomie. De exemplu, el este autorul unei teoreme care se aplică la calculul orbitele planetelor. Omul de știință Spiru Haret avea posibilitatea continuării unei cariere academice în Franța, dar va refuza această oportunitate și se va întoarce în România”, spune Alin Ciupală, profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, scrie Europa Liberă.Cifrele mincinoase despre câți suntem și ce facem în România. Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat, marți, 4 mai, listele actualizate de alegători înscriși în Registrul Electoral. În afara României, spun statisticile oficiale, trăiesc în jur de 754.882 de persoane cu acte românești de identitate și cu drept de vot în România. O confuzie apare încă din titlul tabelului: „Numărul total cetățeni români cu domiciliul în străinătate”. Aceasta, în condițiile în care, apoi, în tabel, coloana cu cifre spune că este vorba despre „Număr alegători”. Instituțiile care centralizează demografiile partenerilor europeni ai României raportează cifre radical diferite. La Roma, de exemplu, IStat, oficiul național de statistică, a contabilizat anul trecut 1,15 milioane de români care trăiesc cu acte în regulă în Italia – față de 69.931 aflați în evidențele AEP din România ca fiind plecați în Italia. Iar Ambasada României în Germania afișează, pe pagina sa, existența a 722.000 de români înregistrați în Republica Federală – de 7 ori mai mult decât apar în evidența Autorității Electorale Permanente de la București (106.970), scrie Deutsche Welle.Când poate un salariat să demisioneze fără să mai stea în preaviz? Din răspunsul oferit de către consilierul juridic Cornel Vasile reiese clar că demisia la zi nu există în Codul muncii, singurele variante pe care le poate alege sunt fie prin încetarea contractului individual de muncă prin acordul părţilor, situaţie în care nu se acordă preaviz, fie prin demisie, caz în care termenul maxim prevăzut este de 20 de zile lucrătoare (în cazul unei funcţii de conducere termenul este de 45 de zile lucrătoare). „Regula în materie de încetare a contractului individual de muncă din iniţiativa salariatului este încetarea după expirarea unui termen de preaviz. De la regula potrivit căreia salariatul care își dă demisia are obligația de a acorda angajatorului un termen de preaviz, Codul muncii prevede şi excepții, în care salariatul își poate da demisia fără preaviz, şi anume: în cazul în care angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă – această excepție de la regula acordării preavizului se regăsește în cuprinsul dispozițiilor art. 81 alin. (8) Codul muncii -, în cazul în care angajatorul renunţă total la termenul de preaviz – art.81 alin. (7) Codul muncii”, scrie consilierul juridic, scrie avocatnet.roAdrian Vasilescu, BNR: Inflaţia se întoarce! Toată lumea vrea inflaţie de 2 la sută. După recesiunea din 2009 – 2010, am suportat câţiva ani prea multă inflaţie, apoi prea puţină vreo doi ani, pentru ca în octombrie 2017 să ne lovească un şoc inflaţionist ale cărui efecte nocive s-au prelungit până în decembrie 2019, mişcarea preţurilor de consum calmându-se începând din ianuarie 2020. Fusesem pe “culmi” până prin octombrie-noiembrie 2019, în sensul că înregistram cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, loc pe care l-am cedat Ungariei la sfârşitul lui 2019. Apoi, la începutul anului următor, am cedat alte două locuri Poloniei şi Cehiei, pentru ca, începând din martie 2020, pe creasta turbulenţelor ce au lovit întreaga planetă, să avansăm către poziţiile cele mai bune între cele 27 de ţări ale UE. Am ajuns, în toamnă, la o rată anuală de 2 la sută, marcând astfel ocuparea celei mai bune poziţii. Iar aici am pus punct. În ianuarie, anul curent, rata creşterii preţurilor sărise la 2,9 la sută. Pierduserăm deja fotoliul cel mai comod. În februarie şi în martie, cu rate anuale de peste 3 la sută, ni se contura un nou traseu. Pentru aprilie vom afla cum ne-am plasat abia pe 10 sau 11 mai, când va veni comunicatul statistic, dar semnele sunt clare – se întoarce inflaţia. Adusă şi de influenţele de pretutindeni, pentru că preţurile de consum se mişcă în sus pe cea mai mare parte a planetei, dar şi de scumpirile unor materii prime, mai ales ale petrolului. Inflaţia e deja aici, ne va fi oaspete pentru cel puţin un an, important este cum o primim!, scrie Adrian Vasilescu în Ziarul Financiar.Decizie judecătorească: 2 milioane de români, buni de plată. Cum explică ASF și asigurătorii obligația RCA pentru rablele care nu mai circulă și ce amenzi riscă proprietarii. Economica.net anunța recent, în premieră, că o decizie a Curții Europene de Justiție (CJUE) arată fără echivoc faptul că toate vehiculele înmatriculate pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv cele care nu mai circulă, trebuie să aibă RCA cât timp nu sunt radiate. Vă prezentăm acum, în exclusivitate, ce sancțiuni riscă cei aproximativ 2 milioane de români care se află în posesia unor mașini mai vechi de 20 de ani, majoritatea ținute în parcare, dar și care sunt explicațiile firmelor de asigurare și ale Autorității de Supraveghere Financiară în privința deciziei CJUE. Chiar dacă pare greu de crezut, au existat inclusiv situații în care mașini care nu puteau părăsi parcarea sau curtea au provocat daune. Inclusiv în România au existat astfel de cazuri. ”A fost un caz cunoscut în lumea asigurărilor absolut dramatic. Un copil s-a jucat în mașina abandonată de bunicul său în curte și a reușit cumva să pornească automobilul, care a luat foc. Operațiile estetice pe care acel copil le-a suferit în urma arsurilor au costat sute de mii de euro, iar această sumă ar fi fost acoperită de asigurarea RCA a mașinii, dacă ea exista”, scrie Economica.netDe ce au crescut prețurile cerealelor săptămâna trecută? În esență, prețurile la grâu au crescut datorită condițiilor agrometeorologice nefavorabile culturilor în emisfera nordică: Europa s-a confruntat cu îngheț la începutul lunii aprilie, în Rusia unele suprafețe plantate astă-toamnă trebuie re-cultivate din nou iar în SUA seceta sau temperaturile scăzute din unele zone au afectat culturile de iarnă. Mai mult, războaiele comerciale și pandemia au exacerbat temerile legate de creșterea excedentelor. Mulți analiști consideră acum însă că creșterea prețurilor CBOT de săptămâna trecută sunt consecința aruncării pe piață a „poveștilor reînnoite ale cererii chinezești de cereale”, cerere care nu ar fi atât de mare pentru piața americană, în condițiile în care China a importat și va importa mult grâu și din UE (Franța) sau Ucraina. Cererea masivă de cereale a Chinei nu poate fi însă ignorată, scrie AgroIntel.roMinistrul Cercetării, Ciprian Teleman, după eșecul Laserului de la Măgurele: “Vom organiza concursuri pentru conducerile tuturor institutelor”. Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizări, Ciprian Teleman a declarat pentru Buletin de București că în perioada următoare vor fi organizate concursuri pentru conducerile tuturor institutelor de cercetare care au directori interimari. Printre acestea se numără și Institutul Național pentru Fizica si Inginerie Nucleara, responsabil de eșecul pe plan european al Laserului de la Măgurele. “România trebuie să câștige încrederea care s-a pierdut între parteneri și am început să facem lucrul acesta. Ultimele discuții pe care le-am avut au fost că tema primirii României in ELI-ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium) este în continuare pe agenda colegilor europeni. Noi trebuie să dovedim ca ne ținem de termene și că livrăm ceea ce ne-am asumat în proiect”, a declarat ministrul Cercetării Ciprian Teleman pentru Buletin de București.Am „driblat” covidul în Germania, l-am primit „cadou” în frumoasa și fascinanta Românie. Legenda spune că pandemia a început de la un chinez mic și iresponsabil mare iubitor de grătare alături de familia extinsă. În week-endul cu pricina a zis să încerce la grătarul de duminică ceva mai exotic, o carne de pangolin perpelită doar un pic pe grătar, să savureze pe deplin suculența cărnii și prețul exorbitant al pangolinului, animal pe cale de dispariție. Nu te poți hrăni mereu doar cu lilieci, șobolani și alte orătănii! Mai cere organismul și delicatese. Chinezul nostru mic și iresponsabil nu era doar un familist convins ci și devotat muncii sale până în vârful nasului ce începuse să-i curgă! Așa că luni dimineață, cu greu s-a urnit la locul său de muncă din piața de pește a orașului Wuhan. Și toată ziua a vândut pești, moluște, caracatițe pline de mâzgă. Mai departe, știți cu toți povestea, e realitatea ce ne bântuie de un an, nu mai este doar o legendă! Întâmplarea nefericită a făcut ca în cursul acestui an un astfel de „chinez” mic și total iresponsabil să-mi iasă și mie în cale! Am reușit să-l evit în Berlin unde comunitatea lor era destul de mare, l-am evitat pe drumuri, prin trenuri și toalete mai mult sau mai puțin igienizate, prin maxi-taxi și autocare înțesate cu oameni de toate soiurile ca să îmi apară în cale într-un loc micuț, elegant din fascinanta și nesăbuita Românie, scrie project-e.roGulașul sri-lankez și lungul drum al bucătarului Sachin spre România. Pot doar să-mi imaginez că, sub mască, Sachin Wickramasinghe zâmbește atunci când gătește în mica bucătărie din micul pub aflat în mijlocul Bucureștiului, unde toată lumea pare să se știe cu toată lumea. Sigur este că, atunci când iese pe terasă să ia o pauză, zâmbetul cald și oarecum timid-ștrengăresc nu-i fuge de pe buze. „Nu vreau să merg în România”, a spus el inițial, când agenția de recrutare i-a propus să îl aducă aici. Salariul mic era doar unul dintre motive. Înainte să vină în România, Sachin nici nu știa unde anume se află țara. O spune cu o oarecare rușine, de parcă toți cei care comandă Kottu la QP Pub pun degetul imediat pe Sri Lanka pe hartă. Dar acum are 29 de ani și pe ultimii trei și i-a petrecut în România, gătind în diverse locuri din București. Știe ceva cuvinte românești. „Le vrei pe alea rele?”, râde el. Înțelege câteva. Și recunoaște numele alimentelor din bucătărie, scrie PressOne.roHarta riscurilor și a factorilor care pot afecta divergența dintre România şi statele membre ale Zonei Euro. Atunci când vorbim de adoptarea monedei Euro ne propunem ţinte aproape imposibil de atins. Se pare că şi ambiţiile acestui guvern sunt prea mari, după cum aţi putut constata citind articolul publicat ieri, referitor la încadrarea în criteriile tratatului de la Mastricht. La cum arată lucrurile acum, probabil o ţintă fezabilă, din punctul meu de vedere, ar fi 2030. Iar până atunci ne-ar prinde bine o restructurare a economiei şi accederea în rândul membrilor cu drepturi depline ai OCDE. Dar şi acesta e doar un deziderat numai bun de trâmbiţat prin pieţe publice, pentru că măsuri concrete iarăşi nu am văzut! La ora aceasta nici măcar nu avem o persoană desemnată în cadrul Executivului care să se ocupe de această problemă. Lăsând acest subiect pe altă dată şi revenind la euro, iată care sunt riscurile şi provocările momentului, aşa cum se văd ele prin prisma analiştilor BNR, scrie FinEco24RealTimeNews.
