Programul de convergență 2021-2024 nu vine cu multe noutăți, dar relevă că statul este stresat cu privire la pensii, mai exact la faptul că ar urma să crească din septembrie 2023, dar reamintește că se lucrează modificarea legii analizând propuneri. De asemenea, mai spune că nu se așteaptă la cine știe ce creșteri de venituri.*programul de convergență este format în mare parte din copy/paste din alte documente de pe site-ul Ministerului Finanțelor: strategia fiscal-bugetară, execuția bugetară pe T1, datele CNSP recent publicate etc. precum și nota respectivă (modificate unele cuvinte pe ici pe colo), motiv pentru care nu le mai reluăm, dar cei interesați pot citi tot documentul: Programul de convergență 2021-2024 (click pentru a deschide)Stres cu pensiileAutoritățile sunt stresate de faptul că pensiile ar putea crește din septembrie 2023 (reamintim că prin OUG 8/2021 s-a amânat aplicarea legii pensiilor pentru acea dată). Acum analizează, în continuare, modificarea legii. Programului de convergență spune că, pe termen lung, riscul privind sustenabilitatea finanțelor publice persistă și este considerabil. „Modificările care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023 conduc la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor cu pensiile și ulterior la un nivel ridicat al datoriei publice”, se arată în document. • Discuțiile pe cadrul legii pensiilor continuă pentru diminuarea riscurilor pe termen lung. • Având în vedere prioritățile politicii fiscal-bugetare de reducere a deficitului pe termen mediu, precum și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen lung, în prezent se analizează propuneri de modificare a legii pensiilor care să asigure atât echitate pentru pensionari cât și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. „În perioada 2013-16 indexarea punctului de pensie a fost în medie de aproximativ 4% pe an, dar începând cu anul 2017 creșterile ad-hoc au inceput sa fie mai pronunțate (punctul de pensie a crescut cu 65% în perioada 2017-20)”, spune documentul citat. Proiecțiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populației, ediția 2021, indică o creștere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei 2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070. Plățile din Pilonul 2 de pensii vor avea o pondere din ce în ce mai ridicată în totalul cheltuielilor cu pensiile, ajungând peste 1% din PIB la sfârșitul orizontului de prognoză. Situația veniturilor bugetare se pare că nu va fi îmbunătățită, dar autoritățile cred că se poate mai multDocumentul spune că „în anul 2021 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 33,3% din PIB, în creștere cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu anul 2020”.Câteva paragrafe mai jos: „Pe termen mediu, veniturile bugetare sunt prognozate la un nivel mediu de 33,9% din PIB, în creștere ușoară față de nivelul prognozat pentru anul 2021”. • Comparativ cu nivelul înregistrat anul trecut, creșterea ponderii veniturilor bugetare la 34,3% din PIB în anul 2024 este determinată de majorarea absorbției fondurilor europene atât din cadrul financiar multianual anterior (până în anul 2023) cât și din noul cadru financiar 2021-2027 și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.Proiecțiile actuale, spune documentul, nu includ impactul măsurilor privind digitalizarea administrației fiscale și îmbunătățirii colectării creanțelor fiscale pe termen mediu, susținute prin programele de investiții cuprinse în PNRR. „Având în vedere experiența altor state membre UE care au implementat reforme similare și decalajele istorice semnificative privind colectarea taxelor și impozitelor estimate pentru Romania (în special gap-ul privind TVA), ne putem aștepta la creșterea gradului de încasare al veniturilor bugetare comparativ cu proiecția actuală cu 1-1,5% din PIB până în anul 2024”, menționează sursa citată. Cheltuielile se vor reduceÎn 2021 cheltuielile bugetare sunt estimate la 41,3% în PIB, în reducere cu un punct procentual față de anul anterior.Pe termen mediu, toate categoriile de cheltuieli bugetare, cu excepția formării brute de capital fix se vor reduce treptat ca pondere în PIB. La finalul orizontului de prognoză este proiectat un nivel al cheltuielilor bugetare totale de 37,2% din PIB, în scădere cu 5,2 puncte procentuale comparativ cu cel înregistrat anul trecut (42,4% din PIB). Conform Programului de Convergență: • Deși semnificativă pe termen mediu, consolidarea bugetară propusă nu afectează valorile nominale ale principalelor categorii de cheltuieli, iar ponderea în PIB a acestora rămâne în continuare mult superioară nivelului realizat în perioada 2006-2019 (medie de 36,6% din PIB). • Ajustări semnificative ca pondere în PIB sunt estimate la cheltuielile de personal (în reducere cu 1,4 puncte procentuale în intervalul 2022-2024) și asistență socială (în reducere cu 0,9 puncte procentuale în intervalul 2022-2024) în contextul menținerii politicii salariale și sociale prudente, implementată începând cu 2021. • Formarea brută de capital fix se va majora de la 5% din PIB în 2021, la 5,3% în 2023 și 2024, menținându-se astfel cel mai ridicat nivel al cheltuielilor de investiții din ultimul deceniu. • Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la același nivel mediu de 1,5% din PIB în condițiile menținerii dobânzilor scăzute pe întregul orizont de prognoză, în timp ce subvențiile se reduc marginal la 0,4% din PIB. Listarea Hidroelectrica e menționată și în acest program de convergențăSe are în vedere „listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar. Trebuie menționată oferta publică primară pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., prin majorare de capital social”.De precizat că fraza aceasta se află și în alte programe de convergență, precum 2018-2021, 2019-2022.
