Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia anunţă că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Bibliotecii Batthyáneum, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv retrocedarea bibliotecii către arhiepiscopie. Conform MTI, la sfârşitul săptămânii trecute, Biserica Unitariană Maghiară şi-a exprimat, de asemenea, neînţelegerea şi indignarea faţă de refuzul retrocedării Bibliotecii Batthyáneum. “Refuzul de a retroceda clădirea, naţionalizată sub dictatura comunistă, şi colecţia nepreţuită pe care o conţine, este o legitimare a confiscării ilegale. Această decizie nu este doar o pedeapsă, prin care este încălcată legea, împotriva bisericii noastre surori romano-catolice, ci şi un mesaj îngrijorător pentru celelalte confesiuni maghiare din Transilvania”, a transmis Biserica Unitariană Maghiară. Aceasta a mai adăugat că intenţionează să acţioneze împreună cu bisericile surori, la toate forurile judiciare posibile, pentru a pune în aplicare, fără echivoc, drepturile de proprietate comunitară. Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia funcţionează deţine cea mai valoroasă colecţie de cărţi şi manuscrise vechi din perioada medievală de pe teritoriul României. Cel mai valoros dintre manuscrise bibliotecii este Codex Aureus, ce a fost datat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. La Alba Iulia se află din 1786 o jumătate din acest manuscris, cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului, iar coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma. Acţiunile iniţiate de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia pentru preluarea Bibliotecii Batthyaneum sunt vechi, iar în 2007 arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubinyi, a transmis Parlamentului European cât şi Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) o petiţie privind acest subiect. Ulterior, în 2012, CEDO a decis ca solicitarea de restituire a imobilului care adăpostea Biblioteca Batthyaneum, Institutul Astrologic şi colecţii de cărţi şi documente rare să fie soluţionată prin admitere sau prin respingere. Statul a fost condamnat pentru că a tergiversat luarea unei decizii privind această retrocedare, cu 15.000 de euro, bani care au fost plătiţi Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, pentru prejudiciul moral adus în cazul refuzului privind reconstituirea dreptului de proprietate. În noiembrie 2015, Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare depusă de Biserică. Această decizie a fost contestată de arhiepiscopie la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în urma sentinţei nefavorabile pronunţate în iulie 2018, s-a adresat ÎCCJ, care a respis definitiv contestaţia. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
