Ceea ce s-a întâmplat în aceste alegeri prezidențiale reprezintă un fenomen rar, în care un candidat precum Călin Georgescu, ignorat de sondaje și mass-media, a intrat în turul doi alături de Elena Lasconi, printr-o mobilizare masivă pe TikTok. Mai mult decât atât, asistăm la falimentul serviciilor secrete din Romania. Analizăm acest fenomen din mai multe perspective.
1. Puterea TikTok
TikTok a demonstrat o capacitate de a genera sprijin masiv pentru un candidat ignorat de mass-media tradițională. Algoritmii platformei favorizează conținutul viral, iar Călin Georgescu a exploatat acest mediu cu mesaje simple, naționaliste, adresate unui electorat saturat de politicile tradiționale.2. Spirala tăcerii și calculele greșite
Georgescu a beneficiat de spirala tăcerii: inițial, susținători puțini, dar vocali, care au atras un val masiv de sprijin online. Absența sa din sondaje și dezbateri a consolidat imaginea de outsider autentic.3. Eșecul serviciilor și al clasei politice
Serviciile de informații au subestimat puterea TikTok, ignorând vidul electoral creat după excluderea Dianei Șoșoacă. Georgescu a ocupat rapid acest spațiu, punând în dificultate strategiile tradiționale ale clasei politice.4. Concluzii sociologice
Cel mai mare avantaj pe care l-a avut Călin Georgescu este ca nu a fost supus niciunui fel de critică din partea oricărui tip de platformă jurnalistică populară, astfel incoerențele și greșelile factuale ale discursului său nu au fost niciodată taxate public în campanie.TikTok redefinește comunicarea politică, oferind acces direct la electorat, în timp ce televiziunile pierd teren. Călin Georgescu folosește metafore romantice, fără lucruri concrete, dar reușeste sa dea impresia unui om cultivat prin referințe literare și modul foarte civilizat de dialog. Clasa politică tradițională, concentrată pe jocuri de culise, nu a înțeles această schimbare profundă, fiind depășită de noile dinamici sociale.5. O schimbare de paradigmă
Apariția lui Călin Georgescu arată că influența digitală a devenit esențială. Politicienii care ignoră aceste canale riscă să fie marginalizați, iar serviciile de informații trebuie să-și actualizeze mecanismele pentru era digitală.
