Atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent, sunt dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar întârzierile suferite de proiectele finanțate prin PNRR ar putea genera o presiune suplimentară indirectă asupra echilibrului fiscal-bugetar, atrage atenția BNR.
Tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste de la data ultimului Raport, nivelul și persistența deficitelor gemene generând riscuri importante la adresa stabilității financiare, se arată în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare, publicat de BNR.
Prin urmare, ”tensionarea echilibrelor macroeconomice interne” este al doilea cel mai important factor de risc la adresa stabilității financiare din România, potrivit BNR, după incertitudinile la nivel global.
Atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent, sunt dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar întârzierile suferite de proiectele finanțate prin PNRR ar putea genera o presiune suplimentară indirectă asupra echilibrului fiscal-bugetar, atrage atenția documentul.
Întârzieri mari la implementarea PNRR
În ceea ce privește implementarea PNRR, România a primit 9,4 miliarde euro de la debutul acestuia, sumele fiind însă cheltuite doar în mică măsură.
Conform datelor publicate de Comisia Europeană și de Ministerul Finanțelor privind execuția bugetară, la finele lunii martie 2024, fondurile cheltuite efectiv se ridică la 1,9 miliarde euro, reprezentând circa 20% din sumele primite și 6,7% din totalul alocărilor.
Întârzierile, îndeosebi în cazul proiectelor finanțate prin granturi PNRR, ar putea genera o presiune suplimentară indirectă asupra echilibrului fiscal-bugetar, prin materializarea cu întârziere și în proporții reduse a impactului favorabil asupra creșterii economice, arată Raportul BNR.
Locul trei în UE la deficitul bugetar
Deficitul bugetar este printre cele mai ridicate din UE (-6,6% în anul 2023), după cele consemnate în Italia și Ungaria. Nivelul de colectare a veniturilor fiscale este în continuare printre cele mai reduse din Europa, acestea reprezentând 26,61% din PIB, față de o medie a UE de 40% (date pentru 2023), în timp ce cheltuielile curente se ridică la circa 33% din PIB.
Pe de o parte, îmbunătățirea colectării poate reprezenta un element important pentru corecția deficitului, în condițiile în care gradul de necolectare a TVA în România este de 36,7%, față de media UE de 5,3%.
Pe de altă parte, Consiliul fiscal recomandă eficientizarea cheltuielilor, motiv pentru care poate fi utilă elaborarea unor revizuiri ale acestora similare celor realizate la nivelul OCDE.
Locul 2 în UE la deficitul de cont curent
Poziția externă plasează România în rândul țărilor cu cel mai mare deficit din UE, înregistrând al doilea cel mai ridicat deficit de cont curent raportat la PIB (-7% din PIB, 2023), după Cipru (-12% din PIB).
Evoluția balanței de plăți este determinată atât de factori conjuncturali, precum cei derivați din politica fiscală și de venituri cu implicații asupra stimulării cererii interne, cât și de factori structurali.
Pentru abordarea unora dintre acești ultimi factori Consiliul Național de Supraveghere Macroprudențială recomandă diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare.
