Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei urmează să scadă cu 45,1% în 2022, iar al Rusiei cu 11,2%, potrivit unor previziuni economice catastrofale, din cauza invaziei ruse, care are un impact asupra întregii regiuni a Europei de Est, avertizează Banca Mondială (BM), potrivit căreia scenariul este şi mai sumbru în cazul în care conflictul continuă mai mult timp, relatează AFP. Previziunile cu privire la Ucraina sunt mai rele decât o proiecţie din martie a Fondului Monetar Internaţional (FMI), care estima o scădere a PIB-ului de 10-35%, sau decât o scădere cu 20% estmată la 31 martie de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Întreaga regiune este afectată de consecinţele economice ale acestu război, lansat de către Vladimir Putin la 24 februarie, care a determinat peste patru milioane de ucraineani să fugă în Polonia, România şi Republica Moldova şi care a condus la o scumpire puternică a cerealelor şi energiei. BM estimează o scădere cu 4,1% a PIB-ului în 2022 al tuturor ţărilor emergene şi în dezvoltare din Europa şi Asia Centrală, în contextul în care preconiza, înainte de război, o creştere 3%. Situaţia este mai gravă ca cea cauzată de pandemia covid-19 în 2020 (-1,9%). Numai PIB-ul Europei de Est ar urma să scadă cu 30,7%, în contextul în care înaintea invaziei ruse BM estima o creştere de 1,4%. ”Rezultatele analizei noastre sunt foarte sumbre”, a subliniat duminică, într-o conferinţă telefonică Anna Bjerde, vicepreşedinta BM însărcinată cu Europa de Est. ”Este vorba despre al doilea şoc major care afectează economia regională în doi ani şi are loc într-un moment foarte precar, pentru că numeroase economii luptau să se refacă după pandemia” covid-19, a subliniat ea. Europa de Est este afectată, de asemenea, de sancţiunile impuse Belarusului, din cauza rolului pe care-l joacă în Războiul din Ucrana. R.MOLDOVA, VICTIMĂ COLATERALĂ Autorii raportului arată că Republica Moldova este susceptibilă să fie una dintre ţările cele mai grav afectate de război, nu doar din cauza apropierii geografice faţă de conflict, ci şi a punctelor vulnerabile iminente de economie mică, strâns legată de cele două ţări aflate în război, Ucraina şi Rusia. Această parte a Europei este, de asemenea, tributară gazelor naturale ruseşti în satisfacerea nevoilor sale economice. Cele mai negre perspective sunt însă ale Ucrainei, deoarece veniturile fiscale ale Guvernului au scăzut, întreprinderile s-au închis sau sunt operaţionale doar parţial, iar comerţul cu mărfuri este grav perturbat. Exportul de cereale a devenit imposibil ”în zone vaste ale ţării, din cauza pagubelor grave ale infrastructurii”, potrivit lui Anna Bjerde. SĂRĂCIE Alt subiect de îngrijorare, relevă BM, este creşterea nivelului sărăciei. Proporţia populaţiei care trăieşte cu 5,50 dolari pe zi urmează să crească de la 1,9% în 2021 la 19,8% în 2022, potrivit calculelor BM. În elaborarea acestor previziuni, BM a luat drept ipoteză o continuare a războiului timp de încă ”câteva luni”. Însă banca recunoaşte că aceste previziuni au ”o incertitudine mare” şi o necunoscută – impactul real al războiului asupra zonei euro. Astfel, BM a luat în calcul şi un scenariu mai pesimist, al unui impact mai puternic asupra zonei euro, unei escaladări a sancţiunilor şi unui şoc al încrederii financiare. În acest scenariu, PIB-ul regiunii s-ar contracta cu 9% – aproape dublu faţă de cele 5% din timpul crizei financiare mondiale din 2009 şi cu mult mai mult decât recesiunea de 2% indusă de pandemia covid-19 în 2020, potrivit BM. PIB-ul Rusiei ar scădea, în acest scenariu şi mai pesimist, cu 20%, iar al Ucrainei cu 75%. Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
