Hotelul lui Gică Hagi de la malul mării face furori printre turiști. Prețurile însă sunt și ele pe măsură, pentru doritorii trebuie să scoată din buzunar bani grei.
Gică Hagi a preluat hotelul din Mamaia în 1999 și l-a numit după copiii săi. De atunci afacerea îi merge ca pe roate și tot mai mulți turiști se îngrămădesc să se cazeze. Prețul pentru un sejur de trei nopți, în cameră premium, două persoane plătesc chiar și 3.400 de lei.
Gică Hagi a dat lovitura cu hotelul din Mamaia
Gică Hagi, managerul Farului Constanța, deține un hotel de lux în stațiunea Mamaia. Hotelul Iaki este una dintre cele mai prestigioase unități de cazare din Constanța.
Sportivul a achiziționat hotelul Iaki în 1999, transformându-l într-una dintre cele mai importante locații de pe litoralul românesc. Numele hotelului este prescurtarea numelor celor doi copii ai săi, Ianis și Kira, adăugând o notă personală și specială proprietății.
Facilități de lux la hotelul Iaki
Hotelul Iaki oferă peste 120 de camere, fiecare echipată cu aer condiționat, minibar și TV prin cablu. Oaspeții se pot bucura de un centru spa elegant, care include o piscină interioară, saună, cadă cu hidromasaj, zonă de fitness, duș emoțional și duș cu hidromasaj. De asemenea, hotelul dispune de o sală mare de conferințe, ideală pentru evenimente corporate.
Tariful pentru o noapte de cazare, cu mic dejun și prânz incluse, era de 1052 de lei anul trecut, ceea ce reflectă nivelul de confort și serviciile premium oferite.
Provocările din perioada pandemiei
Pandemia a afectat considerabil hotelul Iaki. Conform Ziarului Financiar, în 2020, hotelul a înregistrat o scădere de 32%, cu venituri totale de 13,1 milioane lei, comparativ cu 19,5 milioane lei în 2019. În 2020, peste 23.000 de persoane s-au cazat la Iaki, față de 24.500 în anul precedent.
Dragoș Tudorache, directorul general al hotelului Iaki, a declarat că pandemia a redus aproape la zero segmente importante de clienți, cum ar fi oaspeții străini, evenimentele corporate și private, și clienții locali abonați la servicii wellness.
Aceste segmente reprezentau aproximativ 40% din veniturile hotelului. Provocarea majoră a fost să înlocuiască aceste categorii pierdute cu oaspeți individuali dornici să călătorească în România, în contextul în care călătoriile internaționale erau dificil de realizat.
