La invitația E.S. Jean Cornet d’Elzius, ambasadorul Regatului Belgiei la București, în data de 24 mai 2024, Marian Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, a participat la o masă rotundă împreună cu șefi de misiuni ai Uniunii Europene la București, scrie umpmv.eu.
Discuțiile au vizat rezultatele României în materie de protecție a frontierelor și stadiul discuțiilor europene în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen. Ambasadorul Regatului Belgiei la București a prezentat principalele realizări ale Președinției Belgiene, accentuând adoptarea unor piese importante de legislație (ex. Pactul privind migrația și azilul) și subliniind necesitatea implementării de către toate statele membre, a indicat site-ul umpmv.eu.
În privința protecției frontierelor, ministrul Predoiu a prezentat măsurile concrete luate de Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră pentru protejarea frontierei, combaterea migrației ilegale, a traficului de persoane și de droguri și a criminalității transfrontaliere. Ministrul Predoiu a demonstrat cu cifre și statistici modul profesionist în care Poliția de Frontieră și Poliția Română abordează provocările din teren, arătând că în urma măsurilor luate, migrația ilegală a scăzut în România cu 75%.
Acest fapt demonstrează că sistemul de lucru implementat la nivelul ministerului, prin investiții în echipamente, intensificarea pregătirii profesionale a polițiștilor, măsuri de creștere a integrității în exercitarea controalelor și în general a funcției publice, inclusiv prin Direcția Generală Anticorupție a MAI și prin DGPI, cooperarea dintre compartimentele sistemului MAI și a armelor sale, cooperarea foarte bună cu statele vecine, proiectele pilot implementate, dau roade și intenționăm să continuăm în același mod.
Pe plan diplomatic, au fost desfășurate acțiuni intense de cooperare regională, întâlniri de lucru cu miniștrii bulgar, ungar și (în mod recurent) cu ministrul austriac, videoconferințe periodice la nivel ministerial și contact permanent cu Comisia Europeană și președinția în curs și cea următoare, participarea la reuniuni ministeriale de vârf (de ex. Conferința de la Gent privind migrația) cu intervenții substanțiale concrete privind performanțele MAI în protejarea frontierei României și implicit a frontierelor UE, întâlniri prin care s-a consolidat poziționarea MAI în concertul european al eforturilor de combatere a migrației ilegale și protecție a frontierei.
De asemenea, au fost semnate documente importante, de exemplu actualizarea memorandumului de lucru cu Bulgaria, acord trilateral Bulgaria-România-Austria.
„Cooperarea cu toți vecinii noștri, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, dar și cu Austria, în combaterea migrației ilegale, este exemplară”, a subliniat ministrul Predoiu. „De asemenea, am contribuit la finalizarea Pactului privind migrația și azilul, implementăm Acordul Dublin fără probleme, susținem Republica Moldova și Ucraina în combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.”
În ceea ce privește dosarul Schengen, ministrul român a subliniat faptul că „este un test pentru coeziunea, coerența, solidaritatea europeană, nu mai este un test pentru capacitățile RO de a îndeplini criteriile Schengen și de a proteja frontierele, capacități demonstrate repetat prin vizite de evaluare și prin performanța din teren, ci este un test al capacității europene de a-și îndeplini obiectivele și programele”.
Ministrul Predoiu și-a exprimat convingerea că în acest an vom găsi, ca și în 2023, soluția pentru finalizarea dosarului la o dată și într-o manieră adecvată pozițiilor exprimate pe marginea dosarului.
Ministrul român a subliniat faptul că are o cooperare excelentă cu Austria, Bulgaria și cu Ungaria, care urmează să dețină președinția Consiliului, iar relațiile construite treptat la nivel personal cu miniștrii austriac, bulgar și ungar, dar și cu ceilalți miniștri ai statelor membre UE și comisarul european, sunt un suport crucial pentru atingerea obiectivelor României, și care sunt, în același timp, obiective europene.
Pe parcursul întâlnirii, au mai fost abordate chestiuni precum cooperarea cu Republica Moldova și Ucraina, pregătirile pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul, provocările pe linia combaterii dezinformării, mai ales în contextul viitoarelor alegeri, necesitatea întăririi cooperării între statele membre pentru combaterea rețelelor de criminalitate organizată, în special în domeniul combaterii traficului de droguri și ființe umane.
În materia combaterii traficului de droguri, ministrul român a făcut o pleadoarie extinsă pentru creșterea cooperării între polițiile naționale, arătând că traficul de droguri este un fenomen internațional, instrumentat de crima organizată care a devenit un fenomen global, iar acest flagel este o amenințare directă la funcționalitatea societăților democratice pe termen lung.
Ministrul român a subliniat necesitatea cooperării transatlantice pe acest subiect, inclusiv cu SUA, întrucât cheia succesului în materie de combatere a drogurilor este cooperarea prin echipe și operațiuni mixte la nivel internațional, împărțirea informațiilor privind rețelele și grupurile de crimă organizată între structurile specializate ale polițiilor naționale, operațiunile anti-drog internaționale în combaterea marilor transporturi de droguri șamd. Ministrul român a arătat în continuare faptul că de la preluarea mandatului în iunie 2023 a fixat combaterea drogurilor drept o prioritate, a cerut Poliției Române să relanseze lupta cu drogurile, iar urmarea a fost lansarea a sute de operațiuni antidrog de către structurile specializate, rezultând în capturi importante, subliniind că cifrele probează voință, capacitate și efort din partea Poliției Române, conchizând că aceste eforturi vor continua, în paralel cu eforturile instrituționale de a construi platforme de cooperare polițienească internațională, subiect pe care îl abordează în toate întâlnirile cu omologii miniștri de interne și nu numai.
În încheiere, ministrul a menționat faptul că, deși este un an cu patru rânduri de alegeri care fac dificile reformele, a lansat în cadrul ministerului un proces de reflecție și pregătire a unor viitoare reforme instituționale, inclusiv a Academiei de Poliție, subiecte asupra cărora va comunica public la momentul potrivit.
