“Oppenheimer”, ecranizarea lui Christopher Nolan după „American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer”, a fost marele câștigător al premierilor Oscar și a reprins disputa despre rolul pe care l-a jucat cel supranumit părintele bombei atomice americane. Dar cât de fidel a respectat celebru regizor cartea pe care a ecranizat-o și ce licențe cinematografice a introdus.
Revista Vulture scoate din zona dilemelor cinefilului anumite scene din film – și fapte, vom vedea – din viața savantului american considerat creatorul bombei atomice, scrie pagina de cultură Rasfoiala.
A fost Oppenheimer unul dintre primii oameni care au teoretizat existența găurilor negre?
În film, una dintre primele descoperiri științifice ale lui Oppenheimer este teoretizarea posibilității ca stelele moarte să se prăbușească în sine cu o gravitație atât de mare, încât nici măcar lumina nu ar scăpa – ceea ce astăzi cunoaștem ca găuri negre. Oppenheimer și studentul său, Hartland Snyder, au publicat într-adevăr o astfel de lucrare, în aceeași zi în care Hitler a invadat Polonia, dar „Oppenheimer nu și-a făcut niciodată timp pentru a dezvolta ceva atât de elegant precum o teorie a fenomenului, lăsând această realizare altora mai târziu”, potrivit American Prometheus.
Cât de tumultoasă a fost idila lui Oppenheimer cu Jean Tatlock?
La fel ca în film, Oppenheimer a întâlnit o studentă la medicină pe nume Jean Tatlock la o petrecere comunistă organizată de proprietăreasa sa. În câteva luni, cei doi au început o poveste de dragoste. Deși prietenii lui Oppenheimer au descris-o mai târziu pe Tatlock ca fiind adevărata lui iubire, povestea lor a fost la fel de furtunoasă ca în film; de exemplu, fragmentul despre ura ei față de flori provine din carte.
Singura diferență este că filmul îl prezintă pe Oppenheimer ca fiind cel care a pus capăt relației, în timp ce biografia sa o indică pe Tatlock.
A încercat Oppenheimer să-și dea copilul unui prieten?
Scena din Oppenheimer în care Robert sugerează să-și dea fiul celui mai bun prieten, Haakon Chevalier, se bazează pe o conversație reală, dar circumstanțele au fost diferite. Potrivit autorilor cărții “American Prometheus”, Oppenheimer dorea ca fiica sa să primească „tratamentul corect pe care simțea că nu i-l poate oferi”.
Erau oamenii de știință îngrijorați că ar putea declanșa sfârșitul lumii?
În viața reală, Oppenheimer a căutat asigurări nu de la Albert Einstein, ci de la Karl T. Compton de la MIT, care a scris mai târziu: „Mai bine să accepți sclavia naziștilor decât să riști să tragi cortina finală asupra omenirii„. Ca și în film, Hans Bethe a făcut calculele pentru a produce cifra „aproape de zero”. Dar a existat totuși suficient suspans în ajunul testului Trinity pentru ca Enrico Fermi să fi făcut într-adevăr pariuri despre posibilitatea unei apocalipse nucleare.
I-a spus Oppenheimer lui Harry Truman că simte că are mâinile pătate de sânge?
Faimoasa întâlnire a lui Oppenheimer cu președintele Statelor Unite a avut loc în octombrie 1945 și n-a descurs bine: savantul n-a reușot să-l convingă pe Truman asupra necesității unui control internațional al energiei atomice, în timp ce Truman a declarat cu încredere că sovieticii nu vor obține niciodată bomba. Oppenheimer chiar și-a mărturisit vina pentru Proiectul Manhattan, ceea ce i-a întors stomacul pe dos lui Truman. Replica președintelui către Oppenheimer „Nu-l mai aduceți pe acel plângăcios în biroul meu” este inspirată din remarcile reale ale lui Truman.
Vezi mai multe diferențe între ecranizare si carte AICI.
