Susţinătorii miliardarului maghiar spun că proiectele sale caritabile au ajutat la tranziţia societăţilor est-europene spre democraţie în anii 90’, în timp ce criticii săi spun că este prea woke şi că militează pentru căsătoriile de acelaşi sex.
În România, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, controlată de Soros, a încetat să mai existe în anul 2017. Cu toate acestea, lunga activitate a instituţiei, încă anii 1990’, a răspândit în societatea românească ideea unei „reţele sorosiste” din care au făcut sau fac parte politicieni, oameni de afaceri şi jurnalişti, atât la nivel local cât şi global.
Viaţa unui controversat miliardar
Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru.
„Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros.
Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics.
În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense.
În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite. Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations – o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.
Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.
Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor.
A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.
Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.
Ultima apariţie publică a lui Soros
Miliardarul maghiar a apărut ultima dată public în anul 2022, când a participat la Forumul Economic Mondial, răspunzând la întrebări din partea publicului.
Predarea ştafetei către fiu
Alexander Soros a preluat conducerea Open Society Foundations în iunie 2023, reducând mult din activitatea acesteia în Europa. Tânărul filantrop a declarat că fundaţia se va concentra pe alte zone ale lumii, citând o „schimbare radicală a direcţiei strategice”.
Legătura Soros cu administraţia Trump
Scot Bessent, secretarul trezoreriei americane, a ocupat funcţii de conducere în Soros Fund Management.
Bessent a fost una dintre mâinile drepte ale lui George Soros atunci când miliardarul liberal a pariat împotriva lirei sterline în Miercurea Neagră. Bessent, pe atunci în vârstă de 30 de ani, a luat parte la una dintre cele mai faimoase tranzacţii din istorie şi a contribuit la câştigarea de către fondul Soros a aproximativ 1,5 miliarde de dolari în decurs de o lună.
Pentru Marea Britanie, a fost o umilinţă naţională care a „spart Banca Angliei”, potrivit The Telegraph.
Relaţia dintre un fost protejat al lui Soros şi un lider republican precum Trump poate părea neobişnuită, având în vedere că filantropul miliardar este privit negativ de mulţi conservatori.
Primeşte de la Joe Biden „Medalia Libertăţii” în numele lui George Soros
Aflat în ultimele zile de mandat, preşedintele american Joe Biden, îi acordă lui George Soros „Medalia Libertăţii”.
„Născut într-o familie de evrei în Ungaria, George Soros, a reuşit să scape de persecuţia nazistă pentru a-şi construi viaţa în libertate, dar şi pentru mulţi alţii din întreaga lume”, a fost declaraţia formală a Casei Albe.
Cine este, de fapt, moştenitorul imperiului Soros
Alex Soros s-a născut pe 10 septembrie 1985, în New York City, fiind al patrulea fiu al lui George Soros.
Acesta a absolvit Universitatea din New York în 2009 şi şi-a obţinut doctoratul în istorie la Universitatea din California, Berkeley în 2018.
În acelaşi an, a participat la Forumul Economic Mondial, fiind invitat în baza programului „Young Global Leaders”.
Alex Soros este logodit cu Huma Abedin, fostă consilieră a lui Hillary Clinton.
Abedin s-a născut în Statele Unite, dar a crescut în Jeddah, Arabia Saudită, părinţii ei conducând Journal of Muslim Minority Affairs.
Aceasta a lucrat la publicaţia condusă de părinţii ei ca editor, înainte să emigreze în SUA, angajându-se stagiar pentru Hillary Clinton în 1996.
Ulterior, Abedin a devenit co-director al campaniei electorale a lui Hillary Clinton în 2016.
